Serghei Gubarev: Transnistria va putea trăi separat de Moldova numai zburând pe Lună

Reprezentantul Federației Ruse la negocierile în chestiunea transnistreană, Serghei Gubarev, a stârnit o furtună în presa moldoveană spunând săptămâna trecută că dacă Moldova și-ar pierde suveranitatea sau ar renunța la neutralitate, Rusia ar fi nevoită să recunoască independența Transnistriei. Valentina Ursu i-a cerut diplomatului rus detalii despre viziunea lui și a Moscovei asupra rezolvării conflictului.

Europa Liberă: Dle Gubarev, ce şanse există acum pentru soluţionarea problemei transnistrene?

Serghei Gubarev: Şanse există întotdeauna. Pot să reafirm că cheia soluţionării problemei transnistrene nu se află la Moscova, la Kiev, la Washington, Bruxelles sau la Viena. Cheia se află la Chişinău şi Tiraspol.

Europa Liberă: Deşi de multe ori s-a spus că cheia se află la Moscova…

Serghei Gubarev: E uşor a spune orice. Însă, realmente, cheia rezolvării problemei transnistrene se află la Chişinău şi Tiraspol. Pot să repet că, în opinia mea, soluţia problemei transnistrene poate fi doar compromisul. Un compromis pe care vor trebui
să-l găsească părţile în conflict. Este limpede că pentru elaborarea acestui compromis părţile vor trebui să jertfească aşteptările lor exagerate. Doar un asemenea compromis va fi viabil. Un compromis care va fi acceptat de populaţia de pe un mal şi celălalt mal al Nistrului. Numai cu această condiţie poate fi găsită soluţia problemei transnistrene.

Europa Liberă: Ce trebuie rezolvate mai întâi, problemele politice şi apoi cele economice? Sau invers?

Serghei Gubarev: 20 de ani a existat anume această abordare: mai întâi soluţia politică, apoi a tuturor celorlalte chestiuni. Noi vedem rezultatele acestei abordări care s-a încercat să fie realizată în ultimii 20 de ani. Odată cu venirea unei noi conduceri la Tiraspol, înţeleg că a fost aleasă o altă tactică, - una realistă se pare la această etapă, - tactica paşilor mici. Vedem încercări de a rezolva chestiuni, în primul rând, legate de îmbunătăţirea vieţii oamenilor de rând, a contactelor între oamenii care locuiesc pe ambele maluri ale Nistrului.

Europa Liberă: Ce trebuie să înţelegem prin paşii mici spre un mare succes? Pentru că Chişinăul are opinia sa, iar Tiraspolul o altă părere.

Serghei Gubarev: Eu am început să spun că timp de 20 de ani a existat o altă abordare. Acum, există tactica paşilor mici, despre care am vorbit. Dar, haideţi să-i dăm timp. Această politică, tactica paşilor mici este realizată în ultimele 6-7 luni. Comparativ cu 20 de ani, înţelegeţi că este un termen extrem de scurt. Haideţi să-i oferim timp, să vedem în ce măsură această tactică va aduce roade concrete şi apoi vom trage concluzii.

Europa Liberă: Evgheni Şevciuk bunăoară a spus că el nu pricepe cum anume Chişinăul înţelege aceşti paşi mici pentru că, în opinia sa, Chişinăul şi-a asumat nişte angajamente pe care nu le îndeplineşte.

Serghei Gubarev: Are anumită dreptate Evgheni Vasilievici. Dacă vom compara, doar ca număr, acele acţiuni întreprinse de Evgheni Vasilievici Şevciuk, chiar din primele momente după venirea sa la putere, şi vom încerca să vedem ce a făcut ca răspuns
Chişinăul, atunci scorul va fi evident în defavoarea Chişinăului. Odată cu primele sale decrete, Evgheni Vasilievici Şevciuk a întreprins o serie de măsuri îndreptate spre simplificarea trecerii frontierei administrative între Transnistria şi Moldova, pentru simplificarea relaţiilor comerciale între Transnistria şi Moldova. Deocamdată nu există un răspuns adecvat din partea Chişinăului.

Europa Liberă: Şi ce-ar trebui să facă acum Chişinăul?

Serghei Gubarev: Cel puţin să demonstreze că le înţelege, că este receptiv şi că le susţine.

Europa Liberă: Şi Dumneavoastră credeţi că el nu le înţelege, nu este receptiv şi nu le susţine?

Serghei Gubarev: Pot să admit că le înţelege şi că e receptiv. Dar personal nu văd să le sprijinite.

Europa Liberă: Şi nu ne veţi spune cum anume să le sprijine?

Serghei Gubarev: În fiecare caz concret trebuie luată decizia corespunzătoare. Noi încercăm, deja două şedinţe consecutiv, în formatul 5+2, să ajutăm părţile să atingă soluţii în chestiuni atât de importante ca transportul auto, cooperarea în domeniul educaţiei. Dar în acest moment încă nu avem rezultate. Ne vom strădui să acţionăm în continuare în această direcţie.

Europa Liberă: Aţi fost la Tiraspol şi la Chişinău. Apropo, cum este mai corect din punct de vedere al protocolului diplomatic? Mai întâi la Tiraspol şi apoi la Chişinău sau invers, sau nu are importanţă? Pentru că există experţi care interpretează.

Serghei Gubarev: Ca să interpreteze corect, experţii trebuie să aibă mai întâi o închipuire exactă despre obiectul interpretării. Am venit la Chişinău vineri, 12 octombrie, am avut întâlniri şi consultări cu vicepremierul Republicii Moldova, reprezentantul politic al Moldovei în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, Eugen Carpov. După care am plecat la Tiraspol ca să particip la festivităţile prilejuite de cei 220 de ani ai acestui oraş, un oraş întemeiat de marele general rus Suvorov şi, evident, am profitat de ocazie să port consultări cu un alt reprezentant politic în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, Nina Victorovna Ştanski. Din perspectiva protocolului, în principiu, nu văd ici nici un fel de încălcări. Eu sunt un mediator, reprezentant al unei ţări-mediator în procesul de negocieri. Şi eu comunic şi cu o parte, şi cu altă parte, şi cu alţi participanţi ai formatului 5+2. Şi cred că a face, în acest caz, un micro-management, - la cine să merg mai întâi şi la cine mai pe urmă, - este cel puţin un lucru nepotrivit.

Europa Liberă: Dle Gubarev, planul Kozak mai este actual sau nu?

Serghei Gubarev: Urmăresc cu mare interes cum planul Kozak este pomenit de oameni, mulţi dintre care nici măcar nu l-au citit şi nu au închipuire despre conţinutul acestui document. Atunci când vorbim despre planul Kozak, trebuie să înţelegem şi să avem în minte un singur gând: că planul Kozak a fost un răspuns la voinţa politică foarte clar şi puternic exprimată a Chişinăului şi Tiraspolului de a edifica un stat comun. Planul Kozak este un document absolut tehnic, care arăta în ce mod acest stat comun
poate fi construit. Chiar dacă ar fi să nu-l citeşti cu mare atenţie, ci numai să răsfoieşti acest document de 20 de pagini - foarte compact, foarte interesant şi plin de conţinut, - devine evident că este vorba despre delimitarea competenţelor între centru şi subiecţii federaţiei, despre ce domenii de funcţionare a statului şi la cel nivel sunt reglementate şi aşa mai departe. Dar, repet, planul Kozak a fost un răspuns la alegerea politică, actuală la acel moment, făcută de Chişinău şi Tiraspol. A vorbi acum despre actualitatea sau neactualitatea oricărui plan de reglementare, fie acesta planul Kozak, sau planul Ivanov, Petrov, Sidorov, asta înseamnă să pui căruţa înaintea cailor. Trebuie create condiţii pentru ca un asemenea plan să apară, iar asemenea condiţii sunt create în primul rând de voinţa politică a părţilor. De aceea, noi, şi în formatul 5+2, şi prin contactele bilaterale cu Chişinăul şi Tiraspolul lucrăm asupra apariţiei unei asemenea voinţe politice.

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi vorbit sau vorbiţi despre federalizarea Republicii Moldova?

Serghei Gubarev: Ştiţi, mai ales aici, între pereţii Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, eu nu risc să pronunţ acest cuvânt, pentru că în Moldova el a devenit aproape un cuvânt de ocară. Probabil, pentru început, trebuie să pornim de la esenţă, şi pe urmă vom găsi şi denumirea pentru acest model sau pentru conţinut. Doritori să-i dea un nume cred că mulţi se vor găsi. Pot să repet ceea ce am spus adineauri dlui Andrei Popov. Da, eu înţeleg dificultăţile care au existat la început după
venirea la putere a actualei Alianţe pentru Integrare Europeană, şi că, probabil, actuala conducere a Moldovei, în acel moment, nu avea timp să se gândească detaliat la un model de reglementare a problemei transnistrene. Dar acum, după ce lucrurile s-au aşezat, s-au liniştit, sigur că este necesar, în opinia mea, să se înţeleagă că cea mai mare parte a responsabilităţii îi revine în acest caz Chişinăului. Şi, ca prim pas, Chişinăul, trebuie să-şi prezinte viziunea sa asupra modelului de reglementare a conflictului transnistrean, planul său de rezolvare a acestei chestiuni. Deocamdată, ceea ce avem în acest sens este binecunoscuta lege din anul 2005, adoptată unanim de parlamentul Republicii Moldova, şi cam atât. Evident că, în baza legii din anul 2005, nici un fel de reglementare nu se va produce probabil, sau dacă se va produce – asta mă va mira foarte mult.

Europa Liberă: Dl Gubarev, în ce condiţii Rusia poate recunoaşte independenţa Transnistriei? Aţi fost citat cu declaraţia că dacă Moldova îşi pierde calitatea de stat neutru, atunci Rusia poate recunoaşte independenţa Transnistriei.

Serghei Gubarev: Am luat special cu mine acest citat, scos la imprimantă prin amabilitatea ambasadei noastre, şi nu îl voi repeta, dar am să citez ceea ce am spus. Şi eu am spus următoarele: „Noi am declarat în repetate rânduri că, în cazul în care
Moldova îşi pierde suveranitatea sau neutralitatea, Federaţia Rusă va reveni la chestiunea realizării de către Transnistria a dreptului la autodeterminare”. Asta am spus. Iar modul în care jurnaliştii mi-au interpretat cuvintele, este problema interpretatorilor. În limba rusă este un proverb care sună cam aşa: gura lumii nici pământul n-o astupă. Cum a înţeles fiecare cuvintele mele, îl priveşte. Eu v-am citat ceea ce am vrut să spun.

Europa Liberă: Dle Gubarev, despre evacuarea armatei ruse, ce ne puteţi spune?

Serghei Gubarev: Evacuare? Eu nu prea înţeleg unde trebuie să evacuăm. Şi nu armata rusă, ci Grupul Operativ de Trupe Ruse, care îndeplineşte anumite sarcini şi în primul rând paza depozitelor cu muniţie de artilerie de la Colbasna. Aceste depozite au apărut în anul 1949, în perioada Uniunii Sovietice. Şi să le laşi fără supraveghere este cel puţin iresponsabil, dacă nu o crimă. Atunci când vor fi evacuate toate acele jucării explozibile din depozite, care nu-s biberoane şi nici păpuşi, ci muniţii de artilerie, atunci misiunea Grupului Operativ de Trupe Ruse va fi îndeplinită. Când vor fi evacuate aceste muniţii? Atunci când vor fi întrunite condiţiile.

Europa Liberă: Şi când vor fi întrunite condiţiile?

Serghei Gubarev: V-aş răspunde, dacă aş şti exact.

Europa Liberă: Dar la summitul OSCE de la Istanbul Rusia şi-a asumat acest angajament.

Serghei Gubarev: Rusia şi-a îndeplinit toate angajamentele conform documentelor de la Istanbul. Conducătorii noştri au declarat acest lucru în repetate rânduri. Şi problema celor care ascultă aceste declaraţii este că nu vor să le audă. Pot să repet că Rusia şi-a îndeplinit toate angajamentele conform documentelor de la Istanbul.

Europa Liberă: Autorităţile de la Chişinău spun însă că neutralitatea Moldovei este încălcată de prezenţa trupelor ruseşti.

Serghei Gubarev: Este o idee prea întortocheată. Eu nu sunt pregătit acum să-i dau o apreciere. Trebuie să mă gândesc mai întâi şi să înţeleg ce au avut în vedere autorii acestei fraze cel puţin neordinare.

Europa Liberă: Forţele de menţinere a păcii. Ele vor rămâne în formatul actual, sau se va schimba ceva?

Serghei Gubarev: Mandatul forţelor de pacificare nu este epuizat nici pe departe. După cum ştiţi, operaţiunea de pacificare a fost instituită în baza acordului moldo-rus din
1992. Pacificatorii au menirea să garanteze ieşirea la o soluţie politică pentru reglementarea acestui conflict. Poate sunt prost informat, dar din câte ştiu, deocamdată, nu este vorba despre nici un fel de înţelegeri politice. Mai mult, vreau să spun că operaţiunea de menţinere a păcii din Transnistria merită să fie inclusă în manualele de pacificare, măcar şi pentru faptul că în aproape 20 de ani nu a murit nici un pacificator.

Europa Liberă: Cu excepţia cazului de la Vadul lui Vodă, unde la începutul anului un pacificator rus a omorât un tânăr.

Serghei Gubarev: De acest caz se ocupă procuratura militară rusă, conform înţelegerilor care există. Şi procuratura moldoveană, din câte ştiu, a fost deja informată despre rezultatele investigaţiei. Ce-i drept, până acum nu avem o confirmare, din partea procuraturii moldoveneşti, şi de aceea eu nu pot să dezvălui conţinutul deciziei. Dar deîndată ce vom avea confirmarea că procuratura moldoveană a primit informaţia procuraturii ruse, care de altfel i-a fost expediată în ultimele zile din luna iulie, - probabil că o transportă cu o broască ţestoasă, - atunci eu sunt gata să revin la discuţia asupra acestei chestiuni.

Europa Liberă: Şi, probabil, ultima întrebare. Conducerea Moldovei vrea să ducă Moldova în Uniunea Europeană. Conducerea Transnistriei vrea să ducă Transnistria în Uniunea eurasiatică. Cum vedeţi, în aceste condiţii, reintegrarea Republicii Moldova?

Serghei Gubarev: De fapt, nu sunt specialist în economie şi nu pot să analizez acele angajamente economice care survin urmare acestor acţiuni. Dar dacă înţeleg corect procesele ce au loc, atunci interesul Moldovei de a stabili relaţii mai strânse cu Uniunea Europeană, - şi din câte ştiu acum au loc negocieri pentru crearea unei zone de comerţ liber şi aprofundat, - nu contravine ideilor Republicii Moldova de a avea o coordonare mai strânsă cu Uniunea vamală. Cred că un răspuns mai calificat la această întrebare ar putea să-l dea specialiştii în domeniu şi nu eu.

Europa Liberă: Dar Dvs. vedeţi un viitor comun pentru Republica Moldova şi Transnistria?

Serghei Gubarev: Pot să repet, iarăşi, doar ceea ce am mai spus. Transnistria va putea trăi separat de Moldova numai zburând pe Lună. Şi pentru că o asemenea posibilitate deocamdată nu se întrevede, Moldova şi Transnistria, în mod evident, vor trăi împreună.”