Cazul judecătorului Sergiu Arnăut pune în dificultate Procuratura Anticorupţie şi Centrul Anticorupţie.
Cât de oneşti sunt magistraţii atunci când îşi declară averile şi în ce măsură pot fi pedepsiţi acei care mint, lucru inadmisibil, s-ar părea, în cazul judecătorilor? Întrebarea a devenit actuală mai ales după ce jurnaliştii de la Centrul de Investigații Jurnalistice au dezvăluit că magistratul Sergiu Arnăut de la Curtea de Apel ar locui într-o casă cu trei nivele, evaluată, oficial, împreună cu terenul, la peste două milioane de lei, proprietăţi pe care magistratul le-a omis din declaraţiile de avere. Cazul Arnăut pune însă în dificultate Procuratura Anticorupţie şi Centrul Anticorupţie, care s-au sesizat, dar, recunosc, că nu au prea multe posibilităţi de a demonstra vinovăţia magistratului.
Comisia Naţională de Integritate care tocmai are căderea să verifice dacă există proprietăţi dosite de demnitari nu este încă funcţională, iar vechiul mecanism de verificare şi control al averilor este depăşit, declară Viorel Chetraru, care urmează a fi confirmat de Parlament în noua funcţie de director al Centrului Anticorupţie, instituţia succesoare a CCCEC:
Viorel Chetraru
“Noi nu am reuşit să identificăm un mecanism lucrativ, funcţional, eficient ca să aducă în ordine tot domeniul ăsta şi să pună la respect funcţionarii care comit abateri, iar societatea să fie mulţumită de această activitate. Tot ce a însemnat control al declaraţiilor, trebuie să facem o constatare, s-a compromis pe parcursul din momentul în care a funcţionat vechea lege. Şi acum, chiar dacă avem o nouă lege, mecanismul acesta tot nu este funcţional”.
Procuratura Anticorupţie a demarat o anchetă ca urmare a mediatizării cazului Arnăut. Cu toate acestea, procurorii recunosc că nu au temei legal pentru a-i incrimina magistratului fals în declaraţii şi tăinuirea averii, întrucât acesta este divorţat din anul 2004, iar toate proprietăţile sunt înscrise pe numele fostei soţii. Faptul că magistratul ar locui, după cum arată presa, în aceeaşi casă cu fosta soţie, deocamdată, este un argument prea slab, pentru ca dosarul să ajungă în instanţa de judecată, recunoaște şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari:
Viorel Morari
“Faptul că ei locuiesc împreună demonstrează că el foloseşte aceste bunuri, dar prevederile legii de până în 2012 nu obligă funcţionarul să declare proprietăţile pe care le foloseşte. El trebuie să declare doar ceea ce are în proprietate. El putea să o facă, dar din punct de vedere al legii penale, n-o să-i putem incrimina aşa ceva”.
Totuşi, CNA şi Procuratura Anticorupţie speră să obţină mai multe probe pentru ca, cel puţin, să poate fi sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, autoritatea în drept să sancţioneze disciplinar magistraţii care nu-şi declară averile. Viorel Chetraru spune că, la moment, CNA are în gestiune cel puţin 30 de dosare în care sunt vizaţi procurori, judecători si alţi demnitari de stat pentru
Casa judecătorului Sergiu Arnăut
încălcarea legii privind declararea veniturilor, anchete care nu pot avansa din motiv că legea nu este suficient de funcțională:
“În situaţia judecătorului Arnăut pentru noi ar fi important să avem o constatare, Arnăut este judecător, el trebuie să aibă o reputaţie ireproşabilă, adică el nu trebuie să admită compromiterea acestui statut şi din această consideraţie noi vrem să înaintăm CSM, prin intermediul procurorilor, anumite constatări care nu au caracter procesul-penal, dar care ar putea să stea la baza unei proceduri disciplinare, în care CSM să se pronunţe asupra corespunderii din punct de vedere moral statutului de judecător în cazul Arnăut. Deocamdată, noi nu avem cu ce merge la CSM, dar vom documenta dacă judecătorul locuieşte în casa vizată”.
Judecătorul Sergiu Arnăut
Situaţia poate fi deblocată dacă va începe să funcţioneze Comisia Naţională de Integritate, care, de şase luni este trecută pe linie moartă, pentru că deputaţii din Alianţa de guvernare nu pot decide asupra candidaturii pentru funcţia de președinte al acestei comisii. Chiar şi aşa, abia după 31 martie 2013, demnitarii vor putea fi verificaţi dacă au fost oneşti în ce priveşte veniturile şi proprietăţile pe care le au, iar ofiţerii de urmărire penală vor fi în drept să verifice şi averea rudelor acestora atunci când vor exista suspiciuni că anumite proprietăţi de care se foloseşte demnitarul sunt trecute pe numele altor persoane.
În anul 2012, din cauza nefuncţionării CNI, au rămas în afara verificărilor toate declaraţiile de avere şi de interese ale funcţionarilor publici pentru anul 2011.
