Linkuri accesibilitate

„Rusia cu siguranţă nu are de gând să renunţe la prezenţa sa militară în Transnistria”


Liliana Barbăroșie în dialog cu Pavel Felgenhauer.




Ambasadorul rus cu misiuni speciale, Serghei Gubarev, a spus recent la Tiraspol că Federaţia Rusă s-ar putea gândi în viitor la recunoaşterea regiunii transnistrene dacă Republica Moldova şi-ar pierde statutul de neutralitate. Un alt oficial, de această dată de la Chişinău, ministrul apărării, Vitalie Marinuţă, a anunţat zilele trecute că ar avea ştiinţă despre sosirea unor muniţii şi tehnică militară nespecifice forţelor de pacificatori în Transnistria din Federaţia Rusă. Am discutat cu analistul politic la „Moscow Times”, Pavel Felgenhauer, despre legătura dintre aceste declaraţii, întrebându-l mai întâi de ce Kremlinul ar fi atât de preocupat de menţinerea statutului de neutralitate a Moldovei:

Paul Felgenhauer: „Pentru Federaţia Rusă este inacceptabilă răspândirea vreunei influenţe occidentale pe teritoriul fostei URSS. Şi Moscova se opune acestor lucruri prin toate metodele, iar această declaraţie a fost de fapt o avertizare că dacă Chişinăul va merge pe calea reintegrării reintegrării politice şi economice cu Moscova, în uniunea vamală, e una. În aşa caz Moscova nu va recunoaşte independenţa Transnistriei şi se va mişca în direcţia planului Kozak. Dar dacă Moldova va merge pe altă direcţie, atunci şi Moscova se va comporta altfel. Totul e foarte simplu. Este un şantaj, un târg de fapt. Aşa se fac târgurile la noi.”

Europa Liberă: Are însă Federaţia Rusă vreun drept să facă au astfel de târg, un astfel de şantaj? Republica Moldova nu este un stat suveran care decide de sine stătător încotro să meargă?

Paul Felgenhauer:
„Moscova crede că fostul teritoriul post-sovietic este zona sa firească de influenţă. Rusia crede că nu va putea să renască ca o supra putere militară şi politică fără această dominaţie. Şi aceasta se referă nu doar la Moldova, ci şi la Georgia. Altfel e cu Ţările Baltice care deja sunt în NATO şi UE. Dar iată în cazul Moldovei, unde Moscova are prezenţă militară, singura propunere este un model Kozak de reunificarea cu Transnistria, într-o confederaţie sub protectorat rus. Deci, Rusia îşi propune protectoratul său vecinilor săi imediaţi şi încearcă să le insufle că aceasta este ceva acceptabil. Dacă nu iese cu binele, atunci Moscova arată că are şi alte metode, de exemplu cum s-a întâmplat în Georgia.

Europa Liberă: A propos de asta, în Transnistria se întâmplă în aceste zile ceva, aşa cum afirmă ministrul apărării. Se pare că Rusia trimite încolo armament şi tehnică nouă, se modernizează un aeroport şi Chişinăul priveşte aceste mişcări cu îngrijorare…

Paul Felgenhauer:
„Rusia cu siguranţă nu are de gând să renunţe la prezenţa sa militară în Transnistria. În nici un caz. Chiar dacă nu e prea importantă această prezenţă, chiar dacă e mai mult simbolică… Atenţia principală a Rusiei este îndreptată acum la Marea Neagră. Şi relaţiile cu Kievul sunt acum cât de cât prietenoase, aşa că cu Ucraina este mai mult sau mai puţin clar… Cu flota rusă de acolo deocamdată nu e totul decis; Rusia plănuieşte să-şi fortifice acolo prezenţa militară, să trimită noi submarine care nu erau înainte acolo, pentru ca să poată bloca sau mina dacă flota NATO ar vrea să ajungă în Marea Neagră. Deci, în principiu există pregătiri de eventuale confruntări în această regiune. Iar Occidentul, NATO sunt privite ca principalule forţe care se opun geostrategic unei eventuale reintegrări sub conducere rusă. Desigur Moldova în acest joc imens geostrategic nu este e o figură prea importantă, dar totuşi destul de importantă ca să fie luată în seamă. Iar politica este directă şi foarte clară - sau sunteţi cu noi, sau cu Bruxelles-ul.

Europa Liberă: Deci, Moldova este mai degrabă privită ca parte din jocul ce se dă pentru Ucraina?...

Paul Felgenhauer:
„Moldova de una singură, fără Ucraina, nu poate fi reintegrată, cu sau fără Transnistria. Pur şi simplu nu există altă cale de acces decât prin Ucraina. Iar Crimeea, Ucraina sunt, în plan strategic rus, mult mai importante decât Moldova şi Transnistria. Totuşi nimeni nu are de gând să scape Moldova. Iar măsura de educaţie este, la fel ca anterior, Transnistria. Este ceea ce de fapt a spus foarte sincer diplomatul rus.

Europa Liberă: Moldova are acum relaţii destul de bune cu NATO, dar concreteţe cum nu a existat aşa nu există în aceste relaţii… De ce atunci ar exista astfel de avertismente?

Paul Felgenhauer:
„Rusia are relaţii tot mai proaste cu Occidentul, în special cu SUA, dar şi NATO - ca instrument de promovare a intereselor SUA. Despre aceasta a vorbit Putin recent în Tadjikistan, la o întâlnire cu militarii ruşi care slujesc acolo. El a spus că scutul antirachetă amplasat de NATO în România este o ameninţare pe care ruşii au de gând să o contracareze. Cel mai bun loc pentru asta e desigur Transnistria. Nu e vorba neapărat despre un război, dar dacă vrei să răspunzi scutului antirachetă de pe teritoriul României, eu, ca comentator, alt loc mai firesc decât Transnistria nu văd. Mai ales că acolo deja există prezenţă militară rusă. De exemplu, pentru asta ai putea desfăşura acolo un complex de rachete Iscander îndreptate asupra României.

Europa Liberă: Există astfel de planuri?

Paul Felgenhauer:
„Eu nu am auzit despre astfel de planuri. Dar pentru mine, comentator militar, această logică este evidentă. Dacă de exemplu am vrea să contracarăm scutul din Polonia, vom spune că vom desfăşura complexe de rachete în Kaliningrad. Ce e mai aproape de România? În afară de Tranasnistria nu este nimic. Iar o bază militară din România este privită la Moscova ca o ameninţare foarte importantă, prin urmare prezenţa militară a Rusiei în Transnistria devine mult mai importantă ca până acum. Şi atunci este absolut evident că poate urma o fortificare a prezenţei militare, prin apariţia, de exemplu, a unor armamente mai sofisticate, de exemplu rachete balistice. Deci, eu nu cunosc despre existenţa unor astfel de planuri, dar eu ştiu cum lucrează creierii militari. Dacă se spune că vom contracara ceva, atunci urmează modernizarea forţelor militare ruse din Kaliningrad, de exemplu. Acolo existau până acum rachete cu distanţă de acţiune de 120 km, acum vor fi rachete Iscander M, care acţionează la o distanţă de 500 km. Asemenea planuri există cu siguranţă. Dar dacă e vorba despre România, atunci forţele militare ruse din Transnistria sunt cele care trebuie modernizate. Şi statul major lucrează la ideea acesta, eu cred.

Europa Liberă: Cum să se comporte Chişinăul, ca nici să nu tensioneze situaţia, dar şi să răspundă cumva? Că nu poate el pur şi simplu să tacă, nu?

Paul Felgenhauer:
„Nu pot da sfaturi de aşa natură politicienilor moldoveni, dar în general o dată în plus să aţâţe spiritele nu ar fi indicat. Pot urma tot felul de lucruri neplăcute… Posibilităţi pentru asta sunt multe. Noi doar îl avem pe Onişcenco… Pe urmă sunt o mulţime de moldoveni care muncesc în Rusia şi ei ar putea avea probleme…

Europa Liberă: Dar unii ar putea întreba: ce am obţine în schimbul unei eventuale integrări euroasiatice? Că doar nu vor câştiga apriori Transnistria?

Paul Felgenhauer:
„Desigur că nu. Singurul lucru care s-ar putea obţine ar fi o reintegrare după planului Kozak, mai mult sau mai puţin modificat. Deci, o confederaţie sub protectorat rus, unde ambele părţi ale Moldovei vor fi parcă împreună, dar totodată nu chiar împreună. Principalul pentru Moscova este să existe acest protectorat şi asupra unora, şi asupra altora. În imperiu nu există duşmani şi prieteni permanenţi. În imperiu există interese.
XS
SM
MD
LG