Fostul suveran al României, regele Mihai, împlinește astăzi 91 de ani. Aniversarea ultimului șef de stat în viață din vremea celui de-al doilea război mondial vine pe fondul relansării în unele cercuri politice românești a ideii monarhice. Relatează de la București Sabina Fati.
Aniversarile din ultimii ani l-au adus pe Regele Mihai in prim-planul vietii publice românesti, iar accentuarea crizei politice a repus pe tapet tema monarhiei constitutionale. Acest subiect a aparut si disparut de pe firmamentul politicii autohtone in ultimii 22 de ani de mai multe ori.
Fostul premier liberal, Calin Popescu Tariceanu, care a sprijinit inclusiv material Casa Regala, a spus zilele trecute ca la revizuirea Constitutiei de anul viitor ar opta pentru reintroducerea monarhiei.
Subiectul a fost intens dezbatut imediat dupa caderea comunismului, la inceputul anilor 1990, cind Regele Mihai avea 70 de ani. Astazi fostul monarh a implinit 91 si este greu de crezut ca va mai reveni vreodata pe tron, chiar daca o parte a importanta a intelectualitatii ar prefera solutia monarhica.
Acum 20 de ani, cind in România puterea fusese acaparata de asa-numitii reformisti ai epocii comuniste, s-a nascut de fapt mitul monarhic. Prin comparatie cu presedintele de atunci Ion Iliescu, fost membru in Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Regele Mihai era exponentul valorilor democratice si libertatii, reprezenta garantia unui viitor alaturi de vechile democratii si punerea la adapost a tarii fata de pericolul care ar fi putut veni dinspre Est.
Mitul monarhic nu avea, totusi, putere de persuasiune asupra maselor educate in spiritul egalitarismului vreme de 50 de ani, iar simpatizantii Regelui Mihai nu au depasit pina de curind numarul elitei intelectuale de dreapta. Anul trecut, insa, dupa discursul tinut in Parlament de fostul monarh, un sondaj IMAS, care i-a testat popularitatea a ajuns la concluzia ca, Regele Mihai conducea clasamentul increderii cu 36%, la zece procente deasupra urmatorilor lideri politici.
Pina in 1996 multi intelectuali au idealizat perioada interbelica, poate si fiindca liderii opozitiei de atunci erau supravietuitorii inchisorilor comuniste, cei care incercau sa revigoreze partidele de dinantea venirii comunismului. Intre cele doua razboaie mondiale, pe de alta parte, regimul monarhic din România nu a incurajat intotdeauna democratia, iar derapajele dictatoriale ale Regelui Carol al II-lea, tatal lui Mihai, sint binecunoscute.
Ca idee teoretica, monarhia constitutionala ar putea fi o solutie pentru rezolvarea crizelor politice nesfirsite, a conflictelor dintre presedinte si premier sau dintre presedinte si Parlament, a bataliei finale pentru acapararea intregii puteri de catre o singura formatiune si liderul ei. Practic vorbind, perioada interbelica a demonstrat ca monarhia romaneasca, provenita din familia imparatilor prusaci de Hohenzollern s-a balcanizat la a doua sa generatie. Cu toate acestea dezbaterea a reinceput odata cu venirea in tara a Printului Nicolae, nepotul Regelui Mihai, care a crescut si a fost educat in Marea Britanie si care n-a apucat sa invete romaneste, dar care este mostenitorul sau pe line masculina, asa cum prevede vechea Constitutie din 1923, aflat in vigoare la venirea comunistilor.
Primarul Bucurestiului a inaugurat astazi in onoarea fostului monarh Piateta Regelui, situata pe una dintre arterele extreme de circulatate ale capitalei in apropierea casei unde a copilarit Mihai (intersectia Bulevardului Kiseleff cu strada Arhitect Ion Mincu). Un alt cadou la implinirea celor 91 de ani a venit de la Ministrul Apararii Nationale, liberalul Corneliu Dobritoiu care l-a decorat pe Rege cu „Emblema de Onoare”.
Liderul PNL, Crin Antonescu a declarant cu aceasta ocazie ca „monarhia constitutionala este, categoric, forma cea mai convenabila de guvernamint pentru o tara ca Romania”. Pentru un candidat la presedintie cum este considerat Crin Antonescu de catre Uniunea Social-Liberala aceasta asertiune este neasteptata si poate primi interpretari multiple. Fieste ca liderul liberal a precizat imediat ca nu stie daca „va fi posibila” revenirea la monarhie, fara sa se complice cu alte amanunte legate de vreo eventuala sustinere politica a acestei idei.
Asadar monarhia romaneasca ramine aspiratia unor nemultumiti din elita intelectuala, subiectul preferat in momente aniversare sau de grava criza politica si utopia unui grup din ce in ce mai restrins care vede in actiunile de relatii publice ale Casei Regale posibilitatea intorcerii iminente a regelui pe tron.
