„Greu să trecem de la o mentalitate la alta...”

Primarii au sperat că noua Strategie Naţională de Descentralizare a Puterii Locale le va oferi mai multă libertate. Dar reprezentanţii autorităţilor locale obiectează că, recent adoptată în Parlament, Strategia rămâne deocamdată doar pe hârtie. Cât de rapid poate fi ea pusă în mişcare? Au înţeles oare cei de la putere că reforma de descentralizare şi consolidare a autonomiei locale e una de importantă naţională?

Practica europeană arată că cele mai eficiente parteneriate intercomunitare sunt înregistrate în cele mai scumpe domenii de infrastructură, cum ar fi reţelele de apeduct, irigare, canalizare, salubrizare, drumuri şi multe altele. Dar, până a ajunge la aceste practici occidentale, experţii constată trista realitate din satele moldave. Felul cum s-a dezvoltat mediul rural, în ultimii ani, demonstrează clar că satele nu au putere nici organizaţională, nici financiară, pentru a-şi moderniza infrastructura.

L-am întrebat pe Gheorghe Cojoc, preşedintele interimar al raionului Basarabeasca dacă situaţia din teritoriu se schimbă după adoptarea Strategiei de descentralizare?

Gheorghe Cojoc: „Faptul că strategia a fost adoptată nu înseamnă că ne este mai uşor, deoarece descentralizarea nu se simte. Ar trebui, în primul rând, să se dezlege mâinile unităţilor de nivelul unu, chiar şi celor de nivelul doi şi ar trebui ca autonomia locală să se afirme în plan financiar, material şi, mai ales, fiscal.

Ar trebui mai puţină hărţuială din partea autorităţilor centrale. Uitaţi-vă ce a ieşit cu şcolile. De la anul nou, din 1 ianuarie, tot ce miroase a şcoală, la nivelul unu, nu va mai fi finanţat de către guvern. Adică sunt nevoite consiliile locale să transmită toate şcolile şi liceele la balanţa direcţiilor de învăţământ, de la nivelul doi. Parcă, aşa superficial să te uiţi, s-a pregătit cadrul normativ, dar nu s-a vorbit cu lumea.”

Europa Liberă: Bugetul pentru anul viitor l-aţi aprobat?

Gheorghe Cojoc: „Bugetul pentru anul viitor nu putem să-l aprobăm. El se aprobă în primele zile ale lunii decembrie.”

Europa Liberă: Se zice că descentralizarea ar însemna ca bugetul să se formeze de jos în sus.

Gheorghe Cojoc: „Descentralizarea ar presupune, în primul rând, lucrul acesta. Dar de jos în sus se vorbeşte numai pe hârtie. Totul ne vine de la centru.”

Europa Liberă: Ce pierde teritoriul, dacă bugetul se face de sus în jos?

Gheorghe Cojoc: „În primul rând, teritoriul nu-şi evaluează capacităţile, nu ştie ce poate, aşteaptă de sus ce i se va da. Şi, în funcţie de cifra aceasta, îşi planifică umplerea bugetului, adică partea de venituri, completarea cu ceea ce ar trebui de cheltuit pentru necesităţile din teritoriu. E foarte greu să planifici lucrul acesta, atunci când nu ştii ce-ţi vine de sus în jos.

Noi nu ştim investiţiile capitale dacă vor fi sau nu vor fi, se schimbă iarăşi, sub anul nou, cu altceva. Astăzi e o cifră, mâine poate să fie altă cifră. Eu, de exemplu, cifra pentru Basarabeasca încă nu o cunosc. Sun convins, cum a fost şi ani la rând, ea va fi schimbată, spre plus sau spre minus. Nu ştie nimeni. Depinde de lobby. Lobby îl fac oamenii cu influenţă.”

Europa Liberă: Cine sunt aceste persoane?

Gheorghe Cojoc: „Aceste persoane sunt din cadrul partidelor, care apără interesele.”

Europa Liberă: Mai credeţi într-o veritabilă descentralizare?

Gheorghe Cojoc: „Deocamdată nu.”

Europa Liberă: Pe când ar putea să fie alimentată această încredere?

Gheorghe Cojoc: „Încrederea aceasta poate să fie alimentată, dacă e vorba de jos în sus, numai atunci când oamenii vor conştientiza că ei trebuie să trăiască pe nou, să-şi optimizeze singuri cheltuielile, să poată face parteneriat privat cu business-ul mic, mijlociu, oricare ar fi el, pe contul lor. Adică să nu apeleze [la suport]. De jos în sus să beneficieze de un cadru normativ real, pentru a negocia cu investitorii, să-i poată atrage în teritoriu. Şi ei să nu se teamă de nimica. Şi să avem un management al cadrelor cu care să putem lucra în autorităţile administraţiei publice locale.

Noi astăzi avem cadre care primesc un salariu, să zic aşa, pe degeaba. Şi se bat foarte mulţi încă la posturile respective, neavând închipuire ce prezintă lucrul acesta. Se vor chiar şi preşedinţi de raioane, se vor vicepreşedinţi, se vor secretari, se vor specialişti într-un domeniu sau altul, în al treilea. Eu încă n-am fost niciodată la Academia de Administrare Publică să fac studii. Nu mi s-a dat voie. A fost cine vrei şi acei cine vrei sunt plecaţi deja din funcţii publice. Lor nu le mai trebuie diploma aceea. Ei nu au ce face cu ea.”

Europa Liberă: Deci, verticala puterii rămâne?

Gheorghe Cojoc: „Verticala puterii rămâne deocamdată verticală. Şi în verticala puterii noi vedem ce se face. Şi oamenii de jos iarăşi nutresc cu totul alte speranţe, măcar la o bună înţelegere în cadrul Alianţei, la nivel local. Dacă la nivelul central, Alianţa se mai ţine ciucur, la nivel local ea începe să se destrame.”

*
Descentralizare cu ţârâita sau despre lungul drum către descentralizarea reală a autorităţilor locale, am discutat şi cu Ion Beschieru, expert la Congresul Autorităţilor Locale din Moldova. El explică de ce ar lipsi voinţa politică, pentru a duce la bun sfârşit această reformă.

Ion Beschieru: „Din teama de necunoscut probabil, pe de o parte. Pe de altă parte, din teama de a pierde aceste mecanisme de control, dintr-o mentalitate şi o istorie pe care o avem. Având această verticală a puterii, în alte timpuri, probabil, s-a păstrat aceasta în genele naţiunii noastre şi în aparatul de stat.

De aceea este greu să trecem de la o mentalitate la alta şi să implementăm nişte modele de succes din Europa de Vest. De fapt, s-au făcut unele încercări, au fost adoptate legi importante. Totuşi tot timpul nu a ajuns ceva, tot timpul nu a fost făcut ultimul pas. Spre exemplu, în 2006, am adoptat un pachet de legi foarte importante în domeniul administraţiei publice locale şi a descentralizării, dar nu a urmat următorul pas şi anume Legea cu privire la finanţele publice locale. A fost un handicap al sistemului.

Având nişte legi bune care au fost apreciate şi de Consiliul Europei în domeniul administraţiei publice locale, pe de altă parte, autorităţile locale sunt puse în nişte limite foarte severe din punctul de vedere al finanţelor publice locale pe care le au, care ţin de personalul pe care pot să-l angajeze.”

Europa Liberă: Între timp, şi această reformă teritorial-administrativă un pic a mai dat bătăi de cap şi autorităţilor locale, şi centrale. Am avut ba judeţe, ba raioane, ba nu ştiu ce, ba nu ştiu cum.

Ion Beschieru: „Reforma administraţiei publice locale, cât şi reforma administrativ-teritorială, a fost una foarte controversată. De-a lungul timpului, am avut vreo patru legi privind administraţia publică locală, câteva leg privind organizarea administrativ-teritorială. Şi nu a fost o viziune foarte clară. Noua guvernare, care a venit la putere, a început să-şi facă propria reformă. Şi aceasta a dăunat.

Acum este important ca această Lege cu privire la finanţele publice locale să fie adoptată. De fapt, ea este în proces de lucru. La Ministerul Finanţelor s-a creat unu grup privind descentralizarea financiară. Acest proiect de lege a fost elaborat cu susţinerea Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată, care a dezvoltat un proiect, care a fost pus în discuţie. Acest proiect urmează să fie adoptat, până la sfârşitul anului, urmând să fie aplicat deja pentru ciclul bugetar-financiar pentru 2014.”

Europa Liberă: Cum se descurcă astăzi un primar?

Ion Beschieru: „Există foarte multe competenţe, pe care le au autorităţile publice locale, care nu sunt acoperite financiar.”

Europa Liberă: Ca, de exemplu?

Ion Beschieru: „Şi aceasta dăunează foarte mult, pentru că şi atunci când vin misiunile internaţionale de la Consiliul Europei, ei condamnă foarte mult acest mandat nefinanţat. Spre exemplu, am avut cazuri: dăm competenţe autorităţilor locale să procure şi să asigure cu locuinţă anumite categorii de funcţionari: judecători, poliţişti, cu duiumul... Dar bani în buget nu sunt prevăzuţi, nu există un mecanism de asigura realizarea acestei competenţe. Şi am avut cazuri cu judecăţi, cu condamnarea primăriei municipiului Chişinău, cu blocarea conturilor, cu decizii la CEDO.

În fiecare lege se introduc noi competenţe pentru autorităţile locale, în diferite domenii: protecţie socială, în domeniul fito-sanitar, al terenurilor agricole, să aibă grijă ca să fie distruse mecanic buruienile. Sunt zeci de competenţe introduse, însă nu se analizează acoperirea financiară a acestor competenţe. Şi, pe de altă parte, dar este oare personal suficient în primării angajat? Primăriile nu au nici personal de bază care este prevăzut de legislaţia în vigoare, cu atât mai puţin, jurişti, arhitecţi, cadastru, încorporarea în forţele armate. Sunt competenţe foarte multe, care, de fapt, nu au această acoperire necesară.”

Europa Liberă: Domnule Beschieru, în această săptămână, a avut loc şedinţa comisiei guvernamentale pentru descentralizare. Eu am reţinut o declaraţie pe care o făcea premierul Filat, spunând că, pentru ca autorităţile publice locale să fie pregătite pentru a prelua responsabilităţile pe care le presupune descentralizarea, acest proces trebuie să fie precedat de un transfer de responsabilitate. Autorităţile locale cum înţeleg această responsabilitate?

Ion Beschieru: „Cu siguranţă că descentralizarea nu înseamnă doar transferul de drepturi, de competenţe. Aceasta înseamnă şi transferul de
obligaţi, şi responsabilitate, în sensul că va mări şi mai mult acest volum de lucru pe care îl au autorităţile locale.


Dar aceasta poate fi soluţionat prin libertatea pe care trebuie să o aibă autorităţile locale, adică să angajeze numărul de persoane de care au nevoie, să aibă posibilitatea ca să-şi întărească baza fiscală proprie. Adică acum noul proiect de lege, care modifică Legea privind finanţele publice locale, are acest scop ca în relaţiile interbugetare veniturile proprii să nu fie luate în calcul. Adică, dacă până acum cineva colecta mult din veniturile proprii, din taxe, impozite, atunci era pedepsit prin reducerea transferurilor care i se calculau.”

Europa Liberă: Deci, nici nu erau motivate autorităţile să adune, să perceapă aceste impozite, taxe, pentru că o parte din bani nu se mai întorceau în comunitate?

Ion Beschieru: „Corect. Dacă planificai în buget venitori mai mari, atunci ţi se făceau transferuri mai puţine. Pe de altă parte, planificarea bugetului pentru anul următor se baza pe bugetul anterior, cum a fost executat. Există anumite neajunsuri care sper că vor fi înlăturate prin noua lege care este în curs de adoptare.”

Europa Liberă: Acum să vă întreb cât de mult e în favoarea şi cât de mult e în defavoarea primarului că are această apartenenţă politică?

Ion Beschieru: „Am citit un studiu care a fost realizat de către IDIS „Viitorul” privind finanţarea politică a investiţiilor capitale, care, de fapt, arată că într-adevăr, la perioada care a fost analizată, primăriile care erau de o anumită culoare primeau transferuri pentru investiţii capitale dublu sau triplu, faţă de alte primării care erau incomode sau care nu aparţineau acestei ierarhii politice aflate la putere. Este încă o anumită legătură între apartenenţa politică şi susţinerea pe care o are o localitate în realizarea anumitor planuri.

Europa Liberă: CALM-ul, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, e o structură, aşa spun cei care conduc teritoriile, necesară mai mult ca aerul. Pe de altă parte, totuşi primarii, administraţia publică locală e o putere? Ţine cineva cont de această putere în stat?

Ion Beschieru: „Noi suntem într-un proces de promovare a unui dialog instituţionalizat cu guvernul.”

Europa Liberă: Unii zic că e un dialog între surzi şi muţi.

Ion Beschieru: „Este adevărat. Acest dialog nu tot timpul funcţionează cum ar trebui să funcţioneze. În unele cazuri suntem consultaţi şi avem rezultate foarte bune. Pe de altă parte, uneori sunt adoptate nişte acte normative foarte importante pentru autorităţile locale, dar despre care aflăm deja din Monitorul Oficial, atunci când sunt publicate. Deci, sunt astfel de acte normative, legislative chiar adoptate în grabă, când nu se aplică acest mecanism de consultare.

Înţeleg că nu toţi 900 de primari pot să ajungă în audienţă. Probabil, aceste probleme ar trebui să se rezolve altfel. Nu e neapărat să mergi în audienţă la prim-ministru sau la ministru, ca să rezolve o problemă care ar părea de rutină pentru un om care vine din Europa şi care are cu totul altă mentalitate, formată într-un sistem care funcţionează bine.”

Europa Liberă: Pentru că apăraţi interesele administraţiei publice locale, credeţi într-o veritabilă descentralizare?

Ion Beschieru: „Credem. Alta este realizarea practică, pentru că autorităţile locale şi Asociaţia Congresului Autorităţilor Locale vedem o necesitate de a trece la nişte acţiuni concrete, pentru că am elaborat Strategia de Descentralizare. Am inclus prioritatea descentralizării şi în programe de guvernământ, şi în multe alte documente. Dar încă prea puţin s-a făcut la nivel practic.”

Europa Liberă: Şi atunci roadele când le culegeţi?

Ion Beschieru: „Trebuie să fie o deschidere şi de cealaltă parte, când vom ajunge la o această etapă de monitorizare, ca să vedem anual ce s-a realizat din Planul de Acţiuni al Strategiei de Descentralizare, atunci va fi mai clar. Şi vom putea veni cu un mesaj, şi să arătăm cum merge reforma, de fapt.”

Europa Liberă: Deci, până la urmă, această etapă, în procesul de descentralizare, ar însemna că are de câştigat şi satul, şi statul?

Ion Beschieru: „Acesta trebuie să fie interesul comun. Descentralizarea înseamnă, în primul rând, nişte servicii publice de calitate pentru cetăţeni.”

Europa Liberă: Şi accesul cetăţenilor la aceste servicii publice de calitate.

Ion Beschieru: „Descentralizarea nu se face pentru primar sau pentru
consilierii locali. Descentralizarea se face pentru binele statului şi pentru binele cetăţeanului, pentru că, atunci când avem autorităţi publice puternice care au instrumente de calitate, acestea pot să ofere servicii de calitate cetăţenilor.

Şi să nu mai avem aceste sate pustiite, aceste evoluţii, trenduri de plecare a populaţiei din sate, de pustiire, de migrare peste hotare. Pentru că, atunci când vom avea o infrastructură locală adecvată, vom avea nişte servicii sociale, de agrement şi multe alte servicii, pe care trebuie să le furnizeze o autoritate locală. Însă, care, din lipsă de bani, de resurse umane, de timp, nu poate să le acorde. Aceasta şi este cauza fenomenelor negative pe care le avem noi în ţară, din păcate, astăzi.”

*
Şi totuşi, poate fi dusă până la bun sfârşit reforma privind descentralizarea şi autonomia financiară a autorităţilor publice locale? E doar una din întrebările pe care le-am adresat fostului pretor al sectorului Buiucani, Valeriu Nimerenco care a devenit deputat în Parlament pe lista Partidului Liberal.

Valeriu Nimerenco: „Guvernarea locală este o forţă, o putere, fiindcă de jos totul vine. De aici încep succesele noastre şi insuccesele, pot să spun. Tot timpul am mizat pe faptul că trebuie să apropiem cetăţeanul de putere şi să nu îl îndepărtăm. Fiindcă orice element de birocraţie, care este în actele normative, în legislaţie sau în comportamentul unor funcţionari publici, se simte foarte bine asupra cetăţeanului. Astfel, descentralizarea e ceea ce trebuie să facem noi, să întreprindem, ca să fie mult mai simplu, mai aproape omul de putere, de lege.”

Europa Liberă: Şi serviciile mai aproape de cetăţean.

Valeriu Nimerenco: „Şi serviciile, desigur, mai aproape de cetăţean. Deoarece cetăţeanul, adresându-se către administraţia publică locală, centrală, mizează pe un ajutor, pe soluţionarea unei probleme. În funcţie de durata realizării acestei probleme, dacă se soluţionează sau nu se soluţionează, el, în felul acesta, şi judecă despre legislaţie, despre funcţionari şi despre administrarea publică, în general.”

Europa Liberă: Bine, dar acum sunteţi deputat, în cadrul Legislativului. De ce actuala guvernare cu paşi de melc face această descentralizare?

Valeriu Nimerenco: „De douăzeci şi ceva de ani de zile, noi vorbim despre descentralizare. Am încercat într-un mod, în alt mod. Însă nu e atât e simplu, fiindcă trebuie să fie înţeleasă o descentralizare: toţi totuna. Adică maximal să descentralizăm tot ce este supracentralizat. Primarul ales sau consiliul ales trebuie să aibă competenţele respective. Adică să nu ceară ajutorul ce la centrul raional, de la Chişinău şi aşa mai departe.”

Europa Liberă: Şi de ce primarul se pomeneşte, în cele mai dese cazuri, în rol de cerşetor?

Valeriu Nimerenco: „S-au încercat mai multe modificări ale legislaţiei, schimbări. Şi noi mizăm, de fiecare dată, că suntem mai aproape şi mai aproape de popor, de primar, în primul rând. Dar totuşi sunt momente care au intrat în sângele administratorilor că toţi vor să centralizeze, să fie centralizată puterea.”

Europa Liberă: Deci, guvernarea ar vrea să ţină în frâu, în mână puterea locală?

Valeriu Nimerenco: „N-aş vrea să spun aşa, dar, pur şi simplu, cu paşi de melc decurge această trecere a competenţelor de la administrarea centrală la locală. Noi trebuie să fim mult mai operativi în acest lucru.”

Europa Liberă: De ce nu sunteţi? Că sunteţi legiuitori.

Valeriu Nimerenco: „S-a propus un proiect de descentralizare, se discută aceste legi. Eu cred că, în timpul apropiat, într-adevăr, primarii trebuie să simtă că ei sunt puternici, având banii, având competenţele, având tot, tot, trebuie să fie puternici. Atunci omul va crede în acest primar, în acest consiliu. În cazul când această tărăgănare va dura mult timp şi durează, se simte o nemulţumire a aleşilor locali.”

Europa Liberă: Faptul că întârzie şi descentralizarea finanţelor publice locale câtă piedică pune activităţii administraţiei locale?

Valeriu Nimerenco: „Desigur că banii hotărăsc totul în oricare activitate. Administraţia fiind locală, centrală, niciodată nu au ajuns bani nici la o guvernare, nici la o administraţie, să fim sinceri. Şi, în cazul de faţă, aceeaşi problemă o avem. Trebuie banii care sunt mai repede să ajungă la primăriile locale, ca ei singuri să gestioneze aceşti bani. Ei ştiu mai bine decât noi toţi cum să gestioneze aceşti bani.”

Europa Liberă: În campania electorală, un candidat la şefia localităţii promite cetăţeanului drumuri bune, apeducte, rezolvarea problemei gunoiştilor, iluminarea străzilor, foarte, foarte multe alte probleme. Atunci care mai este sensul să promiţi, ştiind că nu ai acoperire financiară sau că banii pe care îi acumulezi din impozite, din taxele locale nu vin în punguţa primăriei?

Valeriu Nimerenco: „Depinde foarte mult şi de primari. Fiindcă sunt
primari foarte activi, foarte competenţi, stăruitori şi, într-adevăr, dacă munceşti, și se realizează orişicare doleanţă. Oamenii trebuie să vadă în primarul ales o forţă, o putere, o încredere, fiindcă, votându-l are nevoie de drumuri, apeduct, canalizare. Administraţia centrală trebuie să fie alături de grijile şi doleanţele acestor primari şi primării.”

Europa Liberă: Dar aşa, sincer, dumneavoastră reprezentaţi PL-ul, ţineţi mai mult la exponenţii dumneavoastră din teritoriu care sunt pe lista PL-ului?

Valeriu Nimerenco: „Desigur, noi, Partidul Liberal, avem primarii noştri, pe care i-am susţinut şi, prin diferite proiecte, îi susţinem. Este o grijă deosebită. Dar să ţinem cont şi din alte localităţi unde nu avem primarii noştri, ne-au votat tot pe noi, partidul nostru. Şi de aceea suntem, într-un fel sau altul, susţinători ai tuturor primarilor din Republica Moldova, fiindcă ei sunt şi sprijinul nostru, al tuturor, al cetăţenilor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar, de fapt, cât îi încurcă şi cât îi ajută culoarea politică pe primari?

Valeriu Nimerenco: „Dacă este un primar bun gospodar, dacă este atent faţă de oameni, este atent faţă de promisiunile sale, de consilierii care îl înconjoară, este un bun administrator, un om de încredere. Oamenii au şi nevoie de astfel de primari, de astfel de persoane.”

Europa Liberă: Vă întrebam despre o eventuală modificare a Legii finanţelor publice locale, cum vi se pare faptul că bugetele se fac deocamdată de sus în jos şi nu de jos în sus?

Valeriu Nimerenco: „Este o problemă care a fost din toate timpurile, formarea bugetelor de jos. Dar trebuie să fie o tărie de caracter la toţi politicienii.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, care sunteţi în coaliţia de guvernare, cum reacţionaţi la aceste reproşuri din partea autorităţilor locale că prea greu are loc această descentrlizare? Sunteţi conştienţi că aveţi restanţă?

Valeriu Nimerenco: „Desigur, la acest capitol, avem restanţă. Tot timpul am simţit acest strigăt, să spunem aşa, al autorităţilor locale. De aceea trebuie cât mai operativ, cât mai repede, să descentralizăm aceste competenţe, să fim mai aproape de primari, de consilieri. Cred în această descentralizare.”

Europa Liberă: Valeriu Nimerenco unde se simte mai bine: în administraţia publică locală sau în veriga superioară?

Valeriu Nimerenco: „Mult timp am activat în administraţia publică locală.”

Europa Liberă: Aveţi peste două decenii de activitate în administraţia publică locală.

Valeriu Nimerenco: „Da. Mi-a plăcut tot timpul să fac acest lucru. Şi l-am făcut cu plăcere şi cu drag. Să ne ţinem de cuvânt, promisiunile să le realizăm.”

Europa Liberă: Cât costă o promisiune?

Valeriu Nimerenco: „Costă obrazul unui deputat şi conştiinţa, şi sovestea lui.”