Cine va veghea la respectarea legii împotriva discriminării

În Republica Moldova, angajamentul guvernării de a crea Comisia Națională pentru Integritate a fost îndeplinit numai parțial. Comisia nu funcționează. Tot pe jumătate a fost îndeplinit deocamdată și un alt angajament față de Uniunea Europeană privind combaterea discriminării. Parlamentul a adoptat astă vară o lege în această privință. Legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie, numai că experții întrevăd și aici posibile complicații, pentru că ea va trebui aplicată tot de un fel de comisie, care încă nu există. Relatează Diana Răileanu.


Membrii Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării vor examina, între altele, plângerile din partea cetăţenilor care se consideră victime ale discriminării. Experta în egalitatea de gen la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Daniela Terzi-Barbăroşie, se arată îngrijorată că deşi a rămas puţin peste o lună până la intrarea în vigoare a Legii privind egalitatea de şanse, nu a fost aprobat încă regulamentul de funcţionare a Consiliului şi nici membrii acestuia:

„Consiliul care este vizat de cadrul legal privind prevenirea discriminării va fi organul prin care va fi respectată această lege. Ceea ce mă îngrijorează pe mine şi pe colegii mei din domeniul drepturilor omului este această tergiversare pentru care nu am o explicaţie. Aş fi vrut, într-adevăr, să se demareze odată discuţiile în jurul nominalizărilor pentru că şi noi ca societate civilă avem aşteptări, pentru că în funcţie de implementarea acestei legi avem şi noi alte co-dependenţe în ceea ce priveşte avansarea negocierilor cu privire la integrarea noastră europeană.”

Legea privind egalitatea de şanse a fost aprobată la finele lunii mai după dezbateri controversate în societate şi mediul politic. Mai mulţi experţi în drepturile omului au declarat anterior că documentul a fost aprobată de ochii lumii. Experta de la Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice, Natalia Porubin, pune la îndoială faptul că legea, dar şi Consiliul va proteja suficient victimele discriminării:

„Se tărăgănează foarte mult lucrurile, cu intenţie sau fără intenţie încă nu ştim. În orice caz autorităţile ar fi trebuit deja să înceapă lucrul cu consituirea acestui Consiliu şi în paralel să înceapă a informa populaţia că există un astfel de Consiliu, că există posibilitatea să se adreseze şi să-şi soluţioneze problemele. Era foarte important să lansăm o campanie de informare la nivel de sate, oraşe, fiindcă ştim că există în societate un stereotip vizavi de această legii a asigurării egalităţii.”

Deşi, teoretic, legea care apără victimele discriminării intră în vigoare de la 1 ianuarie 2013, aceasta nu va fi funcţională cel puţin o jumătate de an. De ce, explică expertul în drepturile omului şi asistentul în cadrul Consiliului Naţional pentru Participare, Ion Schidu:

„Riscurile au ca izvor articolul 23 din lege care menţionează că Guvernul în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a legii, va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege. De facto, legea respectivă din 2013 este în vigoare, riscurile ţin de activitatea Consiliului activitatea căruia la moment nu este clară. Neavând un regulament la data de 1 ianuarie 2013 aprobat noi nu ştim în baza la ce şi numărul persoanelor din acest Consiliu, care va fi procedura de examinare a plângerilor, etc.”

Întruniţi la o masă rotundă despre evoluţiile politicilor non-discriminare, organizată de Asociaţia Presei Independente, experţii în drepturile omului au observat, totuşi, unele evoluţii în ceea ce priveşte protecţia victimelor discriminării după adoptarea Legii privind egalitatea de şanse. Bunăoară, la 1 noiembrie judecătoria Râşcani a dat câştig de cauza plângerii înaintate de un grup de ziarişti şi activişti pentru drepturile omului împotriva unui militant anti-gay, care a publicat pe pagina sa de internet o aşa-numită „listă neagră” cu persoane care sprijină drepturile minorităţilor sexuale.