Până la sfârşitul lunii, Biroul pentru migraţie şi azil va deschide două centre regionale, la Bălţi şi Comrat atît pentru a uşura accesul publicului, cît şi pentru a scurta timpul de aşteptare. În primele nouă luni ale anului, Biroul a acordat aproape 1.900 de drepturi de şedere, dar a acceptat numai 13 cereri de refugiat. Alla Ceapai a stat de vorbă cu Olga Poalelungi:
Olga Poalelungi: „Noi deschidem două centre regionale la nord şi la sud care vor exercita funcţiile Biroului Migraţie şi Azil în lucru cu cetăţenii noştri şi cu cetăţenii străini în teritoriu. Aceasta va ţine de eliberarea invitaţiilor, prelungirea vizelor, documentarea cetăţenilor străini sosiţi în ţară în scop de muncă, la studii sau pentru integrarea familiei. Pur şi simplu, dacă toate aceste servicii mai înainte se ofereau numai în Chişinău, acum vor fi oferite regional la nord şi la sud, la Bălţi pentru toate raioanele din nordul Republicii şi la Comrat pentru toate raioanele din sudul ţării. Astfel se va simplifica accesul oamenilor la prestarea de MAI în teritoriu.
Plus la asta, sperăm că acest lucru va rupe cozile acestea un pic concrescute din Chişinău care creează situaţii incerte sau situații coruptibile din centru. Deci scopul este că desconcentrăm serviciile noastre în teritoriu, deschidem două oficii. Sperăm până la sfârşitul lunii noiembrie să fim gata cu deschiderea. Sediile deja au fost găsite, se face reparaţie, se procură mobilă, se pregătesc practic toate documentele, sunt angajate persoanele.”
Europa Liberă: În aceste birouri regionale persoanele care le vor conduce şi vor activa în ele cum au fost selectate, alese, cine le-a numit?
Olga Poalelungi: „A fost organizat un concurs public, plasat pe site-ul MAI. A fost creată comisia de concurs, inclusiv cu participarea reprezentanţilor Biroului Migraţiune şi Azil. Doar acestea sunt serviciile Biroului, nu sunt în subordinea structurilor locale.”
Europa Liberă: Adică cel de la Comrat de exemplu nu va fi în subordinea Direcţiei Afacerilor Interne locale, din Găgăuzia?
Olga Poalelungi: „Nu, acestea sunt serviciile Biroului Migraţiune şi Azil a MAI din Moldova. Poate există anumită confuzie pentru că atunci când căutam localurile pentru sediile acestor instituţii, noi am căutat ca să fie mai accesibile pentru populaţie, adică să fie mai aproape de căile de transport, să fie mai centru localităţii, să fie mai aproape de alte structuri care acordă servicii aferente, spre exemplu Banca de Economii unde pot să fie achitate taxele sau policlinicile să fie mai aproape. Din acest punct de vedere noi am găsit două localuri: la Bălţi am găsit un local şi unul la Comrat care este în Direcţia Afacerilor Interne din Găgăuzia.”
Europa Liberă: În bugetul pentru anul viitor care a fost alocat Biroului Migraţiune şi Azil sunt prevăzute resurse pentru aceste două birouri regionale?
Olga Poalelungi: „Dvs. intraţi prea departe. Mai întâi trebuie să deschidem aceste birouri.”
Europa Liberă: Dar au fost prevăzute resurse, birourile vor fi funcţionale, există bani?
Olga Poalelungi: „Sigur că da. Pentru ce noi creăm aceste birouri? ca să fim mai aproape de lume, ca să lucrăm cu oamenii în teritoriu. Dacă este angajat personalul cum să nu fie. Eu nu sunt gata să discut cu dvs. parametri concreţi a bugetului pentru întreţinere ş.a.m.d., dar nici nu cred că e cazul pentru că lucrurile cu bugetul se discută cu hârtia în faţă, cu calcule în faţă, cu peniţa, cu stiloul.”
Europa Liberă: Vă întrebam doar dacă banii pentru activitatea acestor birouri vor fi alocaţi din banii destinaţi autorităţilor locale sau din resursele Biroului de Migraţie şi Azil?
Olga Poalelungi: „Noi face desconcentrarea Biroului Migraţie şi Azil, este o structură a MAI, este clar că este o structură bugetară centrală.”
Europa Liberă: Până în prezent cine se ocupa de problemele migranţilor şi refugiaţilor în părţile de nord şi de sud a republicii?
Olga Poalelungi: „Nu existau asemenea structuri. De aceea, noi foarte mult contăm că vom deschide la timp aceste structuri şi noi vrem foarte mult să fim mai aproape de oameni să acordăm serviciile acolo, la faţa locului. Ca oamenii din Drochia sau din Ocniţa să vină nu la Chişinău, dar la Bălţi unde e mai aproape. Să cheltuiască mai puţin timp, să cheltuiască mai puţi bani pe drumuri, să fie mai siguri că dacă au uitat un document acasă nu trebuie să se de la Chişinău la Ocniţa sau la Drochia şi să revină peste o săptămână. Deci totul se face în favoarea cetăţenilor. Aşa structuri nu existau mai înainte, iar acum vrem să le creăm.”
Europa Liberă: Să ne mai spuneţi o dată pe scurt câteva din serviciile pe care le-ar putea obţine un cetăţean în aceste birouri.
Olga Poalelungi: „Vor putea să depună actele pentru invitarea cetăţenilor, pentru documentarea străinilor, persoanele care revin din fostele state CSI, pentru repatriere. Sunt foarte multe aspecte în care vor funcţiona aceste birouri.”
