BOP: Încotro merge Moldova?

Întrebarea pe care sociologii o pun din şase în şase luni moldovenilor este dacă ţara lor merge în direcţia cea bună sau cea rea… Şi moldovenii spun, cu consecvenţă, că Moldova ar merge în direcţia greşită. Aşa spuneau şi când la putere au fost comuniştii, acum în opoziţie, aşa spun şi acum când la putere se află partidele care pledează pentru o apropiere mai mare de Uniunea Europeană, căci alianţa lor chiar astfel se numeşte „Alianţa pentru integrare europeană”… Aşadar, încotro merge Moldova, după acest ultim sondaj de opinie, dat publicităţii astăzi de Institutul pentru Politici Publice. Relatează Alla Ceapai:

În Moldova lucrurile merg într-o direcţie greşită consideră peste 72% dintre respondenţi, un număr record, de 10 ani încoace, înregistrat de barometrele de opinie publică ale IPP. Crearea locurilor de muncă, lupta cu corupţia şi încetinirea crizei economice sunt în coada listei de reuşite ale actualei guvernări. Iar cel mai mult îi îngrijorează pe moldoveni sărăcia şi preţurile mari. Fiecare al doilea respondent spune că o duce la fel de prost ca acum un an. Iar mai puţin de un sfert îşi exprimă speranţa că vor trăi mai bine anul viitor. Iată cum explică această stare de lucruri directorul IPP, Arcadie Barbăroşie:

„Parcă există o umbră de optimism vis-a-vis de ce se va întâmpla peste un an, dar nu prea. Nu prea mulţi cetăţeni consideră că se va îmbunătăți situaţia. Că lucrurile vor merge şi mai prost consideră un segment foarte larg de cetăţeni.”

Ceva mai optimist moldovenii văd situaţia în întreaga lume, deşi fiecare al doilea dintre cei chestionaţi crede că şi în lume lucrurile stau prost. Cât despre încotro să o ia Republica Moldova - spre vest sau spre est, sociologii nu atestă mari schimbări. Mai mult de jumătate din respondenţi văd Moldova integrată în UE, cam tot atâţia optează pentru integrarea în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Însă rugaţi să aleagă una dintre cele două Uniuni, mai mult de jumătate dintre ei au spus că deocamdată nu au decis, însă pentru Uniunea vamală ar opta 22 la sută, pentru Uniunea Europeană ceva mai puţini, circa 16 la sută. Pe de altă parte însă mai mulţi intervievaţi cred că nivelul de trai va creşte şi economia se va dezvolta dacă Moldova va adera la UE, decât la cea vamală.

Referitor la politica internă, dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, în parlament ar ajunge aceleaşi patru partide. Deşi PCRM se menţine în topul preferinţelor politice astăzi mai puţin cu 4 la sută dintre alegători şi-ar da votul pentru ei în comparaţie cu luna mai a acestui an. Şi pentru PL ar vota mai puţini electori, în timp ce PLDM şi PD ar acumula cu circa 3 la sută mai multe voturi. PLDM este creditat cu cea mai mare încredere, la fel ca şi liderul formaţiunii Vlad Filat, pe locul doi se plasează PCRM. În scădere cu 6 la sută este şi încrederea în liderul comuniştilor. Însă 19 la sută dintre respondenţi l-ar alege totuşi pe Vladimir Voronin în calitate de preşedinte, mai puţini – 16 la sută ar vota pentru Vlad Filat la funcţia supremă în stat. Marea majoritate dintre respondenţi peste 90 la sută consideră că preşedintele trebuie să fie ales de popor.

Cât despre modificarea altor prevederi mai sensibile din Constituţie, majoritatea celor chestionaţi nu le-ar susţine. Astfel, 65 la sută consideră că în Legea Supremă limba oficială trebuie să rămână cea moldovenească, iar peste 70 la sută consideră că neschimbat trebuie să rămână şi statutul de neutralitate a Moldovei. Şi asta în timp ce PL, promotorul aprig al ideii de modificare a Constituţiei, optează pentru limba română şi renunţarea la statutul de neutralitate.

Analistul politic Igor Boţan a ţinut să amintească că guvernarea şi-a asumat să modifice Legea supremă până la viitoarele alegeri parlamentare:

„Deci sunt aceste clivaje care fac dificilă, extrem de dificilă, adoptarea constituţiei. Eu nu ştiu la ce poate duce chestia asta, probabil noua Constituţie nu va fi adoptată pentru că e non-sens.”

Cetăţenii deocamdată nu simt efectele reformelor iniţiate de guvernanţi, aşa explică experţii diminuarea încrederii în mai toate instituţiile statului. Biserica continuă să fie creditată cu cea mai mare încredere, urmată de mass-media, încrederea în presă însă s-a diminuat cu circa 25 la sută în comparaţie cu luna mai a acestui an.