Belgia a semnat un acord de cooperare cu Moldova pentru a combate mai eficace bandele itinerante de infractori. In afară de Moldova, Belgia a mai semnat, din 2008 încoace, acorduri similare cu România, Albania și Serbia.
Leen Nuyts, magistrată federală specializată în cooperarea cu țările de est si purtătoare de cuvânt a parchetului federal belgian, ne explicã în ce constau prevederile acordului:
„Scopul acestui acord e de a permite decriptarea structurilor din spatele bandelor organizate. Aici în Belgia, noi nu putem să punem mâna decât pe cei care execută loviturile, cei care vin cu o misiune, pionii. Vrem însă să prindem și peștii cei mari. De aceea, cautăm să cooperăm pe cât posibil cu țările de origine ale grupărilor criminale.“
Care e natura acestor bande, si exista oare ceva ce am putea numi un „specific“ moldovenesc sau românesc?
„Există și bande multinaționale, însă într-un caz cum sînt cele din Moldova, România sau Polonia avem ceea ce am putea numi o
Numai în prima jumătate a acestui an au fost deschise în Belgia 289 de dosare privind activitățile unor bande organizate din Europa de est, din care o bună parte din România și Moldova. Leen Nuyts adauga ca aceasta criminalitate permanenta a dus la o crestere generala a insecuritatii in randurile cetatenilor belgieni:
„Una din clauzele cele mai importante ale acordurilor este că grație lor avem câte un magistrat de referință în fiecare țară. Ori de câte ori avem o urgență, sau o problemă de rezolvat, contactăm o persoană concretă, pe care o cunoaștem. E vorba de un magistrat din parchetul local, care vorbește limbi străine, pe care îl cunoaștem personal, care a venit aici în vizită în mai multe rânduri și care ne poate facilita acțiunile legale și polițienești prin intermediul parchetului din țara lui. E întotdeauna mult mai simplu când ai un contact direct.“
Și, in mod concret, în ce consta cooperarea?
„Putem cere să fie puse telefoanele sub ascultare, de pildă, dar cel mai important e că putem cere blocări de conturi și confiscări de proprietăți. Pentru a putea lupta eficace împotriva criminalilor trebuie să le poți confisca banii și bunurile obținute prin crimă și furt.“
Un foarte mare număr de tinere din Moldova sînt de asemenea implicate în prostituție, însă aici parchetul nu solicită cooperarea Moldovei, întrucât rețelele de proxeneți care exploatează fetele - de mai multe origini, nu doar din Moldova, dar și din România, Bulgaria sau Macedonia - sînt în general controlate de albanezi din Kosovo și din Albania propriu-zisă.
Protocolul e de altfel reciproc și celelalte țări semnatare pot la rândul lor să solicite Belgiei operațiuni similare:
„România ne trimite des comisii rogatorii, iar la rândul nostru ne-am luat angajamentul ca orice cerere românească să fie executată în maximum trei luni de zile.“
Acordul cu Moldova este prea proaspăt pentru a putea deja vorbi de un rezultat, în schimb Belgia e foarte multumita de cooperarea cu România:
„In cooperarea cu România am obținut deja confiscări de fonduri și bunuri imobiliare. De asemenea, monitorizarea convorbirilor telefonice in România ne-a furnizat în multe rânduri dovezi utilizabile în procese și condamnări.“
S-a întmplat chiar ca o ascultare telefonică cerută simultan în Belgia și România să poată fi efectuată mult mai rapid în România... în termen de numai două ore de la solicitare!...
