Potrivit Barometrului Opiniei Publice (BOP) realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) şi prezentat în această săptămână, populaţia rămâne preponderent nemulţumită de activitatea conducerii ţării. Marea majoritate a respondenţilor, 75%, consideră că nu are asigurat un nivel de trai decent şi cam tot atâţia moldoveni sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie greşită.
Întrebarea pe care sociologii o pun din şase în şase luni moldovenilor este dacă ţara lor merge în direcţia cea bună sau din contra. Şi cei chestionaţi spun cu consecvenţă că Moldova ar merge în direcţia greşită. Aceeaşi părere o aveau şi când la putere au fost comuniştii care, de 3 ani, sunt în opoziţie. Aşa spun şi acum, când la guvernare se află partidele care pledează pentru o apropiere mai mare de Uniunea Europeană, căci coaliţia lor chiar astfel şi se numeşte, Alianţa pentru Integrare Europeană.
- „Poporul înainte de alegeri e amăgit. La putere acuma ştiţi cine acuma a ajuns? Dolarul şi euro.”
Europa Liberă: Şi cine ar trebui să fie?
- „Ştefan cel Mare, cu spada. Timp de 22 de ani, mai rău şi mai rău noi trăim. Două grădiniţe avem, avem posturi, braţe de muncă nu-s, condiţii pentru un trai decent nu sunt. Nu ne apără nimeni, nici parlamentarii, nici guvernul. Cine ne conduce? Noi cu rusul nu vrem să trăim bine. Cu românul nu vrem. Ce vrem noi?”
Europa Liberă: Ce vor moldovenii?
- „Noi, cu părere de rău, am ales demnitari care au interese personale.”
- „Vedem cu ochii noştri corupţie, interes personal, egoist.”
- „În primul rând, trebuie să lucreze legea. Ai furat – ai rămas gol-chistol tu, familia ta. Şi să răspunzi. Mama şi cu tata m-au învăţat: „Dragul
Europa Liberă: Şi dacă duminică ar fi alegeri, mergeţi la vot?
- „Eu cred că aş merge.”
Europa Liberă: Şi pentru cine aţi vota?
- „Aparţin unui partid local. Şi ce aparţin e una, dar eu ce am în inimă e cu totul altul. Vă spun aşa cum este.”
Europa Liberă: Şi în inimă ce aveţi?
- „Eu aş alege băieţi care sunt feciori ai neamului.”
Europa Liberă: Cine sunt aceştia?
- „Azi nu văd pe nimeni.”
Europa Liberă: Cum? Din 3 milioane, nu vedeţi pe nimeni?
- „Care 3 milioane? Au rămas 40% pensionarii, 30-40 % care învaţă. Cine a rămas?”
Europa Liberă: Şi totuşi ce politician vă insuflă încredere?
- „Voronin au luat-o cam razna. E la pensie.”
Europa Liberă: Ce înseamnă „au luat-o cam razna?
- „A uitat de popor. Dodon parcă ceva, parcă, parcă. El oleacă e mai puţin sărac. Poate ştiţi şi Ghimpu, poate undeva e drept.”
- „Am mers totdeauna la alegeri şi am ales din tot ce e rău, ce e mai bun.”
Europa Liberă: Şi cine a fost cel mai bun pe care l-aţi ales?
- „Partidul Liberal. Se gândesc mai mult la neamul acesta care e atât de oropsit, necăjit, exploatat, bătut, m-a făcut să votez pentru ei. ”
Europa Liberă: În cine aveţi încredere azi?
- „În nimeni. În mine numai am încredere. În putere nu.”
Europa Liberă: Veţi merge, dacă ar fi alegeri?
Europa Liberă: Din instituţiile statului, care s-ar bucura de mai mare încredere: Parlamentul, Guvernul, Preşedinţia?
„Nimeni.”
- „De muncă e cam puţin.”
Europa Liberă: Aţi vrea să munciţi?
- „În Moldova, dar nu în ţări străine.”
Europa Liberă: Ce salariu v-ar trebui să ziceţi că viaţa e una decentă?
- „6000-7000 de lei, un lucru stabil, ca să avem şi o pensie.”
Europa Liberă: Aici, la Coşniţa, un salariu mare ce ar însemna, cât?
- „Un om de rând primeşte, cel puţin, la 1000 de lei. Atât. Să susţii o familie e tare greu.”
Europa Liberă: În cine aveţi încredere din politicieni?
- „Nu pot să vă pun că nu sunt permanent în ţară, sunt prin străinătate.”
Europa Liberă: Unde munciţi?
„La Moscova. Facem bani şi buni bani. Meşteri în ţara noastră, dar lucrăm în străinătate.”
Europa Liberă: Şi cu banii pe care îi câştigaţi la Moscova întreţineţi familia?
- „Tare bine. Tare bine.”
Europa Liberă: Cât câştigaţi acolo în lună?
- „1000-2000 de dolari. Ne întoarcem în ţară, cheltuim banii şi iar la Moscova.”
Europa Liberă: Viaţa moldovenilor devine mai bună? Cum e?
Europa Liberă: Pentru salarii mai bune de unde bani?
- „Salariile? Conducătorii trebuie să facă ceva reforme...”
- „Pe care le-au promis...”
- „În domeniul muncii. Cumva să se gândească.”
- „ Fabrica de la Coşniţa s-a închis. Lucram 2000 de lucrători, din 4 sate. În ziua de azi nu le plătesc leafa. Iată stau oamenii şi plâng.”
- „Aşteaptă ajutoare sociale, dar ştiţi cum sunt ajutoarele acestea sociale. Toţi iubesc să le primească, dar nu vor să muncească. Lumea se dezvaţă a munci.”
Europa Liberă: Cum vă explicaţi faptul că moldovenii se dezvaţă a munci sau nu le mai place munca ca altă dată?
- „Moldovenii sunt tare muncitori, numai că guvernul rău caută la dânşii. În primul rând, toţi amăgesc. Înainte ne exploatau ruşii, dar acum ne exploatează ai noştri, mai mult decât ruşii. Cu ruşii era totul degeaba. Eu lucram brigadier, dam un kilogram de pătlăgele la Rusia cu 3 copeici şi primeam motorina cu 3 copeici. Şi nu trebuie de ocărât ruşii niciodată.”
Europa Liberă: Să înţeleg că sunteţi nostalgici după acele perioade?
- „Da. Eu la 24 de ani am devenit brigadier. Aveam brigadă la
- „Aici, pe malul Nistrului, nu e sărăcie. Numai care e lenos şi beţiv, acela nu are, dar care munceşte are.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, dacă munciţi, aveţi?
- „Bodaproste, mulţumesc.”
- „Dacă muncim, mai avem careva surse de existenţă.”
- „Omului îi e dat să muncească şi să-şi câştige pâinea, mai mică, mai mare, depinde de străduinţa lui. Sistemul acesta
Europa Liberă: Şi azi în cine mai aveţi încredere?
- „Of, nici nu ştiu ce să vă spun. ”
- „Am pierdut încrederea complet.”
- „Da.”
Europa Liberă: Şi dacă pierdeţi încrederea, tot nu e varianta cea mai bună.
- „Căutăm soluţii, diferite idei, gânduri, dar e cam greu de găsit.”
- „Iată ne consultăm. Dumnealui lucrează agronom.”
Europa Liberă: Sunteţi tânăr, sunteţi agronom aici, la Coşniţa. Ce face tineretul, semenii dumneavoastră ce fac?
Europa Liberă: Ce înseamnă sărăcie?
- „Sărăcia e o problemă măşcată pentru toată lumea. Sărăcia ne-o fac conducătorii. Anul trecut Ghimpu, pentru 2 cuvinte prosteşti, care e om mare, a spus. „Mai avem de hrănit lipitorile acestea de ruşi”. Şi ce au făcut ruşii? „Mâncaţi voi pătlăgelele”. Cu 1,5 lei dădeam pătlăgelele la piaţă. Aceasta e vorbă de om de stat?
Europa Liberă: Ce politicieni vă insuflă încredere?
- „Nu am în credere în niciunul, gata.”
Europa Liberă: Şi, dacă duminica viitoare, ar fi alegeri, pentru cine aţi vota?
- „Eu să vă spun cinstit, sunt comunist din ’82. Femeia mea nu e comunist, dar e şi pentru comunişti în ziua de azi. Copiii mei toţi. Am 4 copii şi sunt în Rusia toţi. Tot satul Coşniţa, toţi tragem la Rusia că noi cu Rusia ne-am hrănit şi în ziua de azi tot acolo tragem nădejde. Eu în Europa cu mărul şi pătlăgica mea n-am să mă duc. Acolo-s de 100 de ori mai dezvoltaţi decât noi.”
Europa Liberă: Dar de ce nu creşteţi roşii şi castraveţi care să fie şi pe piaţa Uniunii Europene?
- „Doamnă dragă, dacă acolo e făcut de sute de ani pentru acela. Noi am fost deprinşi în partea aceasta. Belorusia, Ucraina acolo şi ne ducem. Şi în Rusia. Eu nu văd în Europa nimic. Să trăim cu dânşii ca neamuri, să ne întâlnim – aşa e bine.”
Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi mai tânăr, împărtăşiţi convingerile dumnealui? Unde e mai bine? Spre Est, spre Vest?
- „Rusia demult e variantă controlată, care înainte a cooperat, a lucrat. Se poate de încercat şi cu europenii. Tot poate să se primească ceva interesant. Poate să găsim soluţii.”
- „Nu vreau eu la Europa. Ştiţi e bine, ei sunt civilizaşi, dar nu văd eu ceva bine. Noi pătlăgica şi cartoful nostru nu le vom vinde în Europa.”
Europa Liberă: Dar unde?
- „La Rusia, încolo. Acolo se vinde. Dar încoace nu. Noi vom îngenunchia.”
- „Vedeţi acuma ce se face în Europa aceasta? Cum se mănâncă ei? Apoi ce, noi ne vom duce în Europa?”
Europa Liberă: Dacă ar obţine Moldova acest regim liberalizat de vize?
- „Nu va rămâne nimeni.”
- „Să nu fie ei atât de hâtri să alunge lumea din ţară. Ei trebuie să facă să lucreze fabricile, nu lumea să se ducă din ţară să nu aibă ce plăti la oameni. Iată de ce îi alungă, vizele.”
- „Moldova e o ţară agrară şi ar trebui toată conducerea noastră să atragă atenţie agriculturii.”
Europa Liberă: În biserică aveţi încredere?
- „Eu sunt comunist, dar cred.”
Europa Liberă: Dumnealui zice că a fost şi rămâne comunist. Dumneavoastră?
- „Eu sunt democrat.”
Europa Liberă: Cu cine aţi votat?
- „Cu Partidul Democrat. Puţin sunt dezamăgit, Plahotniuc, nu ştiu ce acolo. S-a auzit ceva, bani. Am înţeles că îl caută Interpolul. Conducerea mai mult pentru dânşii se gândesc, uită de noi, de aceştia care suntem la ţară. Îşi aduc aminte de noi numai în timpul alegerilor. Atunci ne caută: „Hai votaţi, că noi facem aşa, promitem aşa”. Darl când ajung la conducere, nu mai fac nimic.”
Europa Liberă: Dar cine din politicieni a fot ultimul aici, la Coşniţa?
- „ Şi domnul Filat a fost.”
- „Filat amu, ultima oară, a fost.”
- „Când a fost un incident la podul de la Nistru, când cu pacificatorii care au ucis un băiat.”
Europa Liberă: Atunci şi Ghimpu a fost aici.
- „Atunci Ghimpu a fost, dar el a fost aşa, nu l-a văzut nimeni.”
- „El fuge de aicea.”
„Dar Filat a stat de vorbă cu oamenii.”
Europa Liberă: Ce trebuie să facă guvernarea astăzi?
- „Să se întoarcă cu faţa la popor. Nu trebuie să e uite ca lupul la pădure. Trebuie să se uite aici, la poporul nostru.”
Europa Liberă: Vă întrebam: un politician care vă insuflă încredere cine ar fi?
- „Nu pot să vă spun, fiindcă nu sunt în Moldova. Eu sunt numai pe drumuri. Vin-mă duc, vin-mă duc. ”
Europa Liberă: Dacă duminică ar avea loc alegeri, aţi merge la acestea?
- „Am merge, dar trebuie să fie mai mulţi.”
Europa Liberă: Şi pentru cine aţi vota?
- „Nu ştiu şi nu vă pot răspunde.”
Europa Liberă: Dar vă interesează politica, în general?
- „Mai mult da, decât nu.”
Europa Liberă: Ş Moldova unde trebuie să meargă?
- „Înspre bine şi numai bine. Atât”
Europa Liberă: Dar mai mult oftaţi.
- „Aceasta e viaţa. Omul de ţară munceşte toată viţa lui şi oftează de atâta că, dacă n-ar ridica o sapă şi n-ar pune o bucată de pâine pe masă, el nu poate trăi. Precum se face în satul Coşniţa, cred că mergem înspre bine, dar nu înspre rău.”
Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi sărac?
- „Nu. Dar bătrânii. Iată eu am o bătrână vecină. Dacă n-aş fi eu, ar muri de foame demult. Are pensie mizerabilă. Mătuşa mea a lucrat 41 de ani profesoară şi are 900 de lei pensie. Ce e asta, oameni buni?”
Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi guverna, de unde aţi lua bani?
- „Am găsi surse pentru oamenii aceştia care ne-au învăţat pe noi. Am găsi pentru dânşii, nu sunt aşa de mulţi.”
Europa Liberă: Aici, la Coşniţa sunt oameni bogaţi şi oameni săraci?
- „Desigur că sunt şi aşa şi aşa.”
Europa Liberă: Cine sunt bogaţi şi cine sunt săraci?
- „Acei care lucrează sunt bogaţi. Acel care se duce pe la Moscova, iată acela e bogat. Şi pe la Italia. Ceilalţi, care lucrează aici, pe loc, nu sunt bogaţi.”
Europa Liberă: Ce partid aţi vota, dacă duminică ar fi alegeri?
- „Cu roşu.”
- „Ştiţi că nu ştiu.”
Europa Liberă: Şi dacă ajungeţi la urna de vot, pentru cine vă daţi votul?
- „Nu ştiu. Nu am decis.”
Europa Liberă: Niciun politician nu vă insuflă încredere?
„Nu, nu, deocamdată nu.”
Europa Liberă: Dar spuneţi un nume de politician care vă insuflă încredere.
- „Nimeni. Nu văd.”
Europa Liberă: Dumneavoastră cine vă insuflă încredere astăzi dintre politicieni?
- „Nimeni.”
Europa Liberă: O nouă Constituţie vă doriţi?
„Care e sensul? Să aleagă preşedintele poporul? Poate şi ar trebui. ”
Europa Liberă: Ce limbă trebuie să fie în Constituţie inclusă? În articolul 13 din Constituţie care stipulează limba de stat a ţării? Care trebuie să fie aceasta?
- „Lasă să fie şi limba română. Da, statul e moldovean, noi suntem moldoveni, limba română. Dar cum rămânem noi, partea stângă? Noi, moldovenii din partea stângă?”
Europa Liberă: Cui rămâneţi?
- „Nu trebuim noi la nimeni.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ce ziceţi? Ce limbă trebuie să fie consfinţită în Constituţie?
- „Limba Moldovenească eu socot. Socot limba română e a României şi a noastră e limba moldovenească. ”
Europa Liberă: Deputaţii trebuie să fie aleşi uninominal sau pe liste de partid?
- „Eu socot că uninominal. Partidul... Mulţi stau din spatele partidului şi stau sub insigna partidului şi nu ştie nimeni cine e el, ce prezintă. Socot că omul trebuie să fie cunoscut fără simbolurile acestea de partid.”
Europa Liberă: Preşedintele trebuie să-l aleagă parlamentul, deputaţii sau poporul?
- „Mai bine poporul.”
- „Mai bine poporul.”
- „Deputaţii aceştia la noi, ruşine. E o mare ruşine când îi priveşti la televizor cum se blenduiesc, se batjocoresc, ce poţi să aştepţi de la aşa oameni care se bat acolo, nu ştiu care să apuce cel mai mult. Aceasta e o ruşine.”
Europa Liberă: În cine aveţi încredere? În preşedinţie, în Parlament sau în guvern, sau în primărie?
- „Nu ştiu că pete tot e una şi aceeaşi. Ei se trag neam peste neam: cumătrul, finul.”
- „Oleacă. Şi acolo e mafie. Şi colo sunt amăgeli.”
- „Ştiţi cât iau la noi pentru o înmormântare? Să vină părintele să citească? 600 de lei. ”
Europa Liberă: Din instituţiile statului, în care instituţie aveţi încredere?
„Aş vrea să am încredere în cei mai de vârf, fiindcă de ei depinde şi reforma locală, dar depinde şi de noi, în sens că nu sunteţi nişte roboţi. Şi să ne reformăm noi şi tot ce e în jurul nostru, fiindcă societatea suntem noi. ”
*
Aşadar, încotro merge Moldova, după acest ultim sondaj de opinie realizat de Institutul de Politici Publice? Îl întreb pe politologul Cornel Ciurea, invitatul Europei Libere în studioul de la Chişinău.
Europa Liberă: Cine crede în poveste, din moment ce, mergând în câteva sate de aici, de lângă Nistru, în raionul Dubăsari: Coşniţa, Pârâta, Doroţcaia, Corjevo, Holercani, Ustia, totuşi rămâi la impresia că există două lumi paralele în R. Moldova: guvernarea (care trăieşte cu principii şi valori) şi firul ierbii (care continuă să ofteze, să zică că e mizerie, e sărăcie, că nu mai are încredere în structurile statului şi în cei care guvernează, că, dacă mâine ar fi alegeri, nu ar mai participa la aceste alegeri).
Cornel Ciurea: „Aţi fost în zona de securitate, o zonă unde se dă o bătălie la nivel de imagine între Republica Moldova şi Transnistria. Şi Chişinăul chiar recunoaşte că pierde această bătălie de imagine, pentru că Tiraspolul investeşte mai mult în localităţile adiacente zonei de securitate decât Chişinăul. De
Europa Liberă: Pe marginea drumului sunt zeci, chiar sute de ţărani care stau să-şi comercializeze marfa: cartofi, morcov, varză, mere. Şi toţi plâng că nu au piaţă de desfacere aici, că dacă relaţia se înrăutăţeşte cu Rusia, iarăşi ei sunt în pierdere, că era o piaţă tradiţională şi nu aveau nevoie de a ţine piept concurenţei care există pe piaţa occidentală.
Cornel Ciurea: „Dacă tot vorbim de firul ierbii, de opinia poporului, atunci, da, sigur, Estul câştigă datorită amintirilor şi nostalgiilor.”
Europa Liberă: Exact această comparaţie: dădeam un kilogram de roşii cu 3 copeici şi importam un litru de benzină la acelaşi preţ, 3 copeici.
Cornel Ciurea: „Da, doar că bătălia politică, sigur cu suportul oamenilor simpli, se dă la nivelul elitelor. Şi pot să vă spun că,
Europa Liberă: Faptul că nu au încredere în instituţiile statului?
Cornel Ciurea: „Nici eu nu am încredere în instituţiile statului. Aceasta este o opinie cvasigenerală împărtăşită. Şi totuşi acesta nu este un motiv ca să abandonezi statul. Neîncrederea în instituţiile statului este caracteristică şi francezilor, şi nemţilor. Aceasta este ceva caracteristic unui sistem democratic. Într-un sistem democratic oamenii nu iubesc instituţiile, pentru că nu au încredere în ele. Într-un regim autoritar oamenii îşi iubesc instituţiile, pentru că, dacă nu le iubesc, atunci primesc cu ghioaga. Deci, este absolut normal să nu fie încredere în aceste instituţii, dar oricum noi le susţinem prin votul nostru.”
Europa Liberă: Acest reproş al sătenilor din zona de securitate precum că politicienii vin doar din patru în patru ani, doar atunci când au nevoie să le cerşească votul, e ceva explicabil?
Cornel Ciurea: „Oamenii sunt nemulţumiţi că politicienii nu vin o dată pe lună la ei. Pe de altă parte, politicienii răspund că, dacă vor merge o dată pe lună la ei, nu vor avea ce să le spună, pentru că nu sunt atâtea mesaje de transmis. Eu cred că nu dă bine ca politicianul să meargă foarte des la ţară. Pentru a comunica astăzi eficient, există televizor, există mijloace moderne de informare în masă.”
Europa Liberă: Constatările oamenilor cu care am stat de vorbă sunt că nu mai au încredere nici în presă.
Cornel Ciurea: „Bine că în perioada comunistă, atunci când era un singur TVM, ei aveau încredere în mass-media. Aceasta este că dragostea şi încrederea există în regimurile autoritare care ştiu să impună cu forţa, cu bâta sau cu
Dar noi trebuie să deprindem aceste lucruri şi să le tratăm cu toleranţă, adică să le înţelegem. Este mai interesant să trăieşti într-un stat în care există neîncredere faţă de instituţii şi, datorită acestui lucru, ai un cuvânt de spus. Apari public şi critici instituţiile statului.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, în calitate de politolog, sunteţi interesat ca mesajul dumneavoastră să fie perceput corect de cel de la firul ierbii, aşa cum îi zicem?
Cornel Ciurea: „Da, întrebarea este drept în ţintă. De multe
Europa Liberă: Aceasta fac politicienii ca să poată obţine voturile.
Cornel Ciurea: „Asta fac şi comentatorii politici. Da, aceasta fac şi politicienii în campanie, nu şi în viaţa de zi cu zi, pentru că, de cele mai dese ori, ei adoptă legi pe care oamenii nu le înţeleg. Dar acolo se conţin tot felul de pietre subacvatice. Eu nu consider că politicienii şi comentatorii politici, dar vorbim de politicieni, trebuie să fie servanţii poporului. Ei trebuie să promoveze interesele statale, naţionale, iar interesele statale nu neapărat sunt înţelese de oamenii simpli. Dar, în acelaşi timp, pentru a fi eficienţi, ei trebuie să aibă un limbaj accesibil publicului.”
Europa Liberă: Se constată şi o lipsă a culturii politice. Dar cum să existe această cultură politică, dacă principala îngrijorare a moldovenilor rămâne a fi sărăcia care ocupă o pondere de aproape 60%, pentru peste 30% din populaţie veniturile disponibile nu sunt suficiente, ei spun că nici pentru strictul necesar. Şi apoi tot din această cercetare sociologică am înţeles că peste 70% dintre respondenţi cred că în Moldova lucrurile merg într-o direcţie greşită.
Cornel Ciurea: „Da. Dar tocmai aceasta demonstrează că totuşi noi avem o anumită cultură politică care susţine un sistem democratic, pentru că, în pofida acestor cifre, nu vedem revolte şi nu vedem rebeliuni în stradă. Oamenii sunt nemulţumiţi, dar ei nu protestează activ şi veţi vedea că în alegeri ei nu-şi vor schimba foarte mult opţiunile. Oamenii oricum vor vota cu partidele care se află în prim-plan. Poate vor vota un pic mai mult cu comuniştii, deşi sondajele nu indică acest lucru. Dar, în fond, preferinţele vor rămâne stabile, în pofida nemulţumirii. Ceea ce demonstrează că oamenii se acomodează cu acest sistem democratic. Au nemulţumiri, au frustrări. Dar, în acelaşi timp, îşi dau seama că nu pot să recurgă la revoluţii şi trebuie să se acomodeze şi ei, aşa cum fac şi politicienii într-un sistem care stabileşte nişte reguli de conduită foarte clare.”
Europa Liberă: Un alt aspect: moldovenii vor în egală măsură şi în Uniunea Europeană, şi în Uniunea Vamală. Puşi să aleagă între UE şi Uniunea Vamală pare-se că 16% dintre votanţi ar opta pentru Uniunea Europeană, 22% pentru Uniunea Vamală, iar alţii, aproape 60% din cei chestionaţi nu au ştiut care dintre cele 2 uniuni este mai atractivă pentru Republica Moldova. Cum se explică această neştiinţă?
Cornel Ciurea: „Constatăm că, de fapt, Uniunea Europeană de multe ori nu este suficient de atractivă pentru oameni. Şi trebuie să le explicăm acestor oameni de ce Uniunea Europeană ar putea fi mai bună decât o imposibilă poate, o fantezistă, o imaginată Uniune Euroasiatică. Un răspuns rezidă în faptul că într-adevăr capacitatea de a explica virtuţile Uniunii Europene este limitată. Poate o altă explicaţie ţine de faptul că aceşti bani, care au venit în Republica Moldova, nu au fost cheltuiţi eficient. Nu în zadar se prefigurează o intenţie de a schimba modul de cheltuire a banilor. Şi o a treia problemă este că despre virtuţile Uniunii Europene trâmbiţează doar guvernarea şi câteva ONG.”
Europa Liberă: De ce ar trebui să trâmbiţeze guvernarea şi să nu înţeleagă omul simplu care sunt avantajele?
Cornel Ciurea: „Tocmai aceasta e problema, că atunci când trâmbiţează guvernarea, oamenii nu prea cred în ceea ce spune guvernarea, pentru că oamenii sunt foarte cinici. Ei chiar pot să voteze partidele aflate la guvernare, dar ei nu au încredere în politicieni, mai ales, în politicienii care se află la putere. Din această cauză mesajele optimiste şi pozitive ale guvernării, care pot fi adevărate, întotdeauna vor fi tratate cu o doză de neîncredere, tocmai pentru că sunt spuse de guvernare. Mesajele proeuropene trebuie să fie formulate de alţi, nu de guvernare.”
Europa Liberă: De cine?
Cornel Ciurea: „De societatea civilă, dar în mod masiv, de opoziţie, ceea ce este important.”
Europa Liberă: Mai sunt şi reprezentanţii administraţiilor locale.
Cornel Ciurea: „Exact şi ei. Pentru că ei nu întotdeauna sunt asociaţi cu partidele politice. Dar tocmai la acest nivel despre Uniunea Europeană nu se prea discută. Şi ea nu trezeşte un mare interes.”
Europa Liberă: 50% dintre moldoveni cred că Moldova ar avea nevoie de o nouă Constituţie, în timp ce aproape 40% declară o opţiune opusă, arată datele aceluiaşi Barometru de Opinie Publică. Ce face clasa politică? Ţine cont de ceea ce au spus respondenţii?
Cornel Ciurea: „Bun, am văzut un interes al politicienilor pentru Constituţie. Şi eu cred că politicienii aici pot fi receptivi. Când e vorba de modificarea Constituţiei, ei pot foarte lesne să meargă în întâmpinarea alegătorilor şi să schiţeze, cel puţin, intenţia de a modifica Constituţia. Cred că acest lucru îl vor face toate partidele. Am însă dubii mari cu privire la capacitatea partidelor politice de a croi o Constituţie după placul şi înţelegerea tuturor. Şi, din această cauză, eu cred că ei greşesc, şi astfel vor mări gradul de neîncredere a societăţii, pentru că se vor porni cu toţii să modifice Constituţia. Vor eşua, pentru că nu vor avea un consens. Şi lumea îi va taxa în consecinţă, spunând că iată încă o ispravă a acestor politicieni netoţi care nu au fost în stare să ajungă la o înţelegere.”
Europa Liberă: Bine, dar respondenţii sondajului cred că noua Constituţie trebuie să fie adoptată prin referendum.
Cornel Ciurea: „Am citit un material al unui sociolog francez Pierre Bourdieu care spune că opinia publică nu există. De ce credeţi că aceşti 50% de oameni au spus că Constituţia trebuie modificată? În opinia lor, probabil, Constituţia ar trebui să fie modificată, ei gândidu-se bănuiesc la articolul 78 şi la perioada aceea de timp, când nu am avut preşedinte. Dacă Constituţia nu se va modifica, eu nu cred că ei îşi vor schimba opţiunile politice. ”
Europa Liberă: Şi că, pe de altă parte, chiar dacă ei îşi doresc o nouă Constituţie, 65% din respondenţi, de exemplu, cred că denumirea limbii oficiale ar trebui să rămână cea care este, limba moldovenească. Doar peste 20% susţin că denumirea limbii ar trebui să fie română.
Cornel Ciurea: „Nimic nou sub soare. Nu doar noi ştim, dar şi politicienii ştiu acest lucru. Şi din această cauză nimeni nu se încumetă să modifice articolul l3, deşi toată lumea, în paralel, numeşte limba moldovenească limbă română, creând nişte disonanţe cognitive. Aceasta este situaţia. Trăim în două lumi paralele. Şi ceea ce este interesant, trăim simultan în aceste două lumi paralele. Dar ne acomodăm.”
Europa Liberă: Ca să punem punct acestei discuţii, chiar dacă o treime din cetăţeni nu au încredere în politicieni, politicienii au nevoie de voturile cetăţenilor. Interesele lor se vor intersecta?
Cornel Ciurea: „Aici sunt două tabere. O tabără consideră că datele acestui sondaj trebuie luate în serios şi lucrurile merg prost. Altă tabără de tălmăcitori ai sondajelor consideră că sunt nişte cifre care nu dau semnale foarte clare politicienilor. Şi că politicienii sunt în drept să-şi facă treburile, să se comporte aşa cum s-au comportat. Eu înclin mai mult spre cea de-a doua tabără.”
Europa Liberă: Cea de-a doua fiind cine?
Cornel Ciurea: „Fiind cei care sugerează că opiniile exprimate în sondaje nu reflectă o voinţă a poporului. Sunt nişte cifre, o matematică pură care nu transmite deocamdată mesaje clare. Şi eu cred că politicienii vor interpreta anume în asemenea cheie aceste sondaje şi nu vor lua prea în serios aceste cifre.”
