Igor Boţan: „După Ministeriala de la Dublin, din 7 decembrie, Republica Moldova a primit o încurajare prin această declaraţie comună a celor 57 de state membre ale OSCE. Ştim de asemenea că Republica Moldova investeşte speranţe în preşedinţia Ucrainei la OSCE, în anul viitor.”
Europa Liberă: Încurajarea vine din faptul că a „N”-a oară Rusiei i se spune să-şi scoată trupele din Transnistria?
Igor Boţan: „Încurajarea vine de la faptul că, după 10 ani de zile, a fost posibil ca să fie adoptată o astfel de declaraţie. Până acum Rusia se împotrivea din cauza inserţiunilor făcute pe marginea problemei transnistrene. De această dată Rusia a votat împreună cu toate celelalte state. Mai mult decât atât, am văzut la această Ministerială un fel de coerenţă, fiindcă declaraţia finală repetă, de fapt, clauzele care au fost inserate în Rezoluţia Adunării Parlamentare a OSCE, în această vară. Deci există la nivel internaţional un fel de coerenţă în ceea ce priveşte reglementarea transnistreană. Plus la toate, anul viitor, aşa cum spuneam, Ucraina va deţine preşedinţia şi Ucraina şi-a anunţat priorităţile. Reprezentantul Ucrainei, care va fi responsabil pentru reglementarea transnistreană, a deschis parantezele şi a vorbit puţin despre modul în care Ucraina intenţionează să facă acest lucru.”
Europa Liberă: Între altele, Chişinăul vrea să obţină înlocuirea trupelor de pacificatori militari cu cei civili. Se poate întâmpla aceasta, într-un termen previzibil, eventual sub preşedinţia ucraineană?
Igor Boţan: „Sub preşedinţia ucraineană se poate reveni doar la Coşul III legat de startul negocierilor privind problemele politice şi retragerea prezenţei militare ruseşti. Dar nu cred că aici vor fi succese substanţiale. Chiar dacă Rusia a votat această declaraţia de la Dublin, ştim foarte bine că poziţia Rusiei şi cea a Ucrainei sunt coordonate şi, dacă Transnistria afirmă că nu va ceda, înseamnă că are acceptul Rusiei pentru a menţine o astfel de poziţie.”
Europa Liberă: Transnistria este un exportator important spre Uniunea Europeană. În acelaşi timp, pledează pentru vectorul răsăritean al dezvoltării sale şi eventual şi a Republicii Moldova în întregime, dacă eventual cândva se va reîntregi. S-ar putea ca Tiraspolul să determine Chişinăul să renunţe la vectorul european?
Igor Boţan: „Nu cred că Tiraspolul poate determina Chişinăul să îşi schimbe politica externă. Însă strategia Transnistriei este oarecum legată de aşteptările că Ucraina îşi va schimba vectorul politicii externe şi va accepta o cooperare mai strânsă sau chiar o eventuală aderare la Uniunea Vamală Rusia-Belalrus-Kazahstan. Cred că toată strategia Transnistriei este bazată pe această aşteptare. Dar Transnistria nu este jucător independent. Dacă Ucraina nu-şi schimbă poziţia, atunci Transnistria, în mod inevitabil, va deveni o enclavă, într-un spaţiu de liber schimb cu Uniunea Europeană şi va trebui să înceapă cooperarea. Deci autorităţile moldovene trebuie, cu mult tact şi pricepere, să promoveze politica paşilor mici şi a consolidării măsurilor de încredere.”
Europa Liberă: Repetarea modelului cipriot în cazul transnistrean este posibil, ca să se conserveze starea de lucruri şi cealaltă parte a Moldovei să-şi vadă de parcursul european?
Igor Boţan: „Am mari îndoieli. Din discuţiile cu experţii europeni, ştiu că aceştia sunt foarte sceptici că Uniunea Europeană, Comisia Europeană va mai accepta un model similar cu cel cipriot, care a adus multă bătaie de cap pentru Comisia Europeană. De aceea se vor întreprinde măsuri pentru a convinge autorităţile transnistrene să nu se opună şi să participe la negocierile privind Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Şi mai există un risc legat de declaraţiile domnului Rogozin, atunci când a fost la Chişinău şi la Tiraspol şi care a menţionat că întreprinderile transnistrene ar putea să primească comenzi de stat din Federaţia Rusă, astfel încât să evite eventuala presiune asupra Transnistriei de a participa la negocierile privind Acordul de Liber Schimb. Adică Transnistria ar putea, la un moment dat, fiind susţinută de Rusia, să renunţe la aceste exporturi spre piaţa europeană. Şi să profite de pe urma acestor comenzi de stat din partea Federaţiei Ruse, consecinţa fiind că şi mărfurile vor fi vândute pe piaţa rusească.”
