Deputatul Eugen Tomac îi va reprezenta pe moldovenii cu cetăţenie româna în Parlamentul de la Bucuresti, în urma rezultatului votului de duminica trecută. Valentina Ursu a vrut sa ştie, printre altele, de la deputat ce anume proiecte crede că ar putea impune în folosul Moldovei, alianţa pe care a reprezentat-o fiind in opozitie in Romania.
Eugen Tomac: „Vreau să încep prin a le mulţumi celor care au dat dovadă de un curaj, care mă motivează şi pe mine să fiu mult mai curajos şi mai departe, pentru faptul că au stat ore întregi duminică, pe un timp neprielnic şi au dat dovadă de un civism extraordinar. Şi sigur să le mulţumesc celor care mi-au acordat încrederea într-un procent covârşitor care mă obligă să merg mult mai hotărât mai departe.”
Europa Liberă: Acest vot al electorilor din Republica Moldova are o pondere în Parlamentul de la Bucureşti?
Eugen Tomac: „Categoric da, pentru că, în primul rând, sunt foarte mulţi parlamentari din ţară care au intrat în Legislativul de la Bucureşti cu un număr mult mai mic de voturi. Deci, cântăreşte foarte mult, iar, simbolic vorbind, mesajul pe care românii din partea aceasta de Prut l-au transmis contează pentru tot ceea ce urmează să construiască statul român în relaţia cu Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Tomac, dumneavoastră împreună cu domnul Badea vă veţi pomeni în opoziţie, din cauza prestaţiei slabe a partidului dumneavoastră. Alegătorii români din Republica Moldova au votat cu totul altfel decât majoritatea celor de peste Prut, care şi-au dat în mod covârşitor votul pentru formaţiunea de guvernare de centru-stânga, Uniunea Social-Liberală. Ca parlamentar în opoziţie, ce aţi putea face să nu spulberaţi aşteptările votanţilor din Republica Moldova?
Eugen Tomac: „Indiferent de rezultatul de acasă, proiectele pe care mi le-am propus le pot promova, indiferent dacă rămân, din nefericire, într-o minoritate parlamentară în ceea ce priveşte reprezentarea.”
Europa Liberă: Dar mai contaţi să fiţi în majoritate parlamentară?
Eugen Tomac: „Subliniez, indiferent în ce situaţie se află grupul politic din care provin eu. Raţiunile pentru care scorul pe care l-a luat ARD-ul este atât de mic vin datorită faptului că am fost obligaţi să luăm nişte măsuri draconice antipopulare în guvernarea precedentă, pentru că criza îşi spune cuvântul. Dar aceasta nu ne înspăimântă. Eu vreau să-i asigur, cu toată convingerea, pe cetăţenii români, care mi-au acordat votul că, indiferent de situaţia politică din ţară, proiectele pe care vreau să le promovez vor găsi consens şi înţelegere din partea tuturor partidelor politice din România.”
Europa Liberă: Ce proiecte aţi putea acum să promovaţi în Legislativul de la Bucureşti?
Eugen Tomac: „Prima iniţiativă va fi cea prin care voi solicita eliminarea taxelor foarte mari consulare, în aşa fel încât cei care vor să-şi redobândească cetăţenia română, depunând documentele la consulatul din Chişinău, Cahul şi Bălţi, să nu mai aibă această povară în faţă.”
Europa Liberă: Sunt 250 de euro acum.
Eugen Tomac: „În total, 250 de euro. Ele pot ajunge la 25 de euro. Pentru aceasta voi milita.”
Europa Liberă: Al doilea proiect?
Eugen Tomac: „Legea privind protejarea limbii române. Este foarte important să avem un mecanism prin care statul să poată acţiona prin acţiuni concrete, programe, prin care să susţină profesorii de limba română. De asemenea Legea privind audiovizualul din România. Vreau ca media din Republica Moldova să aibă acces pe piaţa media din România şi sigur să impulsionăm lucrurile şi în sensul celălalt, astfel încât presa din România să fie mult mai prezentă în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Tomac, cetăţenii din Republica Moldova, care au şi cetăţenia României, electoratul din dreapta Prutului, se identifică sau nu cu electoratul din România, când e vorba despre preferinţele politice?
Eugen Tomac: „Electoratul din Republica Moldova sigur are alte aşteptări. Ceea ce pe mine mă bucură foarte mult, când ne referim la electoratul cu cetăţenie română, este faptul că oamenii au aşteptări mult mai înălţătoare decât frământările de zi cu zi. Oamenii de aici îşi propun lucruri pe care, cu regret, oamenii politici din România le ignoră. Oamenii vor lucruri concrete, cum ar fi proiecte prin care românilor de aici să le fie redată încrederea că statul român nu i-a abandonat. Pentru că inclusiv acest proces de redobândire a cetăţeniei române este unul extrem de complicat în continuare. Poate fi mult îmbunătăţit.”
Europa Liberă: Aţi aşteptat doar aceşti 17.000 de cetăţeni cu dublă cetăţenie să vină să participe la parlamentarele din România? Sau aţi aşteptat un număr mai mare?
Eugen Tomac: „Sincer să fiu, sunt foarte mulţumit de numărul celor care au fost prezenţi. Eu personal am văzut cum sute de oameni nu au reuşit să îşi exercite acest drept, pentru că tehnic nu s-a putut.”
Europa Liberă: 17.000 e mult, e puţin pentru totalul de cetăţeni care au şi cetăţenia română?
Eugen Tomac: „Este foarte mult pentru doar 19 secţii de vot. Dacă am fi avut 50 de secţii de vot şi ar fi participat 17.000, aş fi avut un gust amar. Este o premieră.”
Europa Liberă: Dar numărul deţinătorilor cetăţeniei României e cu mult mai mare.
Eugen Tomac: „Bineînţeles că este cu mult mai mare. Şi faptul că nu au putut vota toţi cei care au dorit să-şi exercite acest drept spune foarte mult.”
Europa Liberă: Cât de sensibili şi influenţabili sunt electorii din Republica Moldova, care au şi cetăţenia României, de jocurile care se fac peste Prut?
Eugen Tomac: „Sunt sensibili, pentru că, din nefericire, în ultima perioadă, să zicem din mai încoace, la Bucureşti au fost auzite foarte multe voci care propuneau schimbarea direcţiei pe care societatea românească o îmbrăţişează şi a aderat la ea după revoluţia din ’89. Deci, oamenii simt mult mai puternic aceste opţiuni care sunt evocate în spaţiul public de către oamenii politici, pentru că în Republica Moldova persistă această influenţă răsăriteană care nu a produs rezultate excepţionale pentru societate. Pe mine mă doare, de exemplu, când aud discursuri antiamericane şi antieuropene la Bucureşti din partea unor lideri importanţi.”
Europa Liberă: Ce a avut în vedere preşedintele Băsescu, când a spus că la aceste parlamentare românii decid: ţara va rămâne cu Uniunea Europeană şi Statele Unite sau se va apropia de Rusia? Ce a avut în vedere şeful statului român?
Eugen Tomac: „Există această temere precum că România poate intra într-o zonă gri, o zonă în care nimeni din cluburile serioase din ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv Statele Unite nu te mai tratează drept un partener serios, atunci când, ca factor de decizie, îţi permiţi să ai apelative de genul: „Noi nu am luptat cu Băsescu, am luptat cu Departamentul de Stat al SUA”. Asemenea remarci sunt regretabile şi pun într-o lumină proastă România. Iar România nu este nici a unui lider politic, nici a altuia, nici a preşedintelui României.
România este a românilor. Şi direcţia pe care România a avut-o, până în momentul de faţă, a fost un parteneriat strategic cu Statele Unite şi consolidarea poziţiei noastre în interiorul Uniunii Europene. Nu avem dreptul să neglijăm această realitate, pentru că cealaltă opţiune este Uniunea Rusia-Belarus. Or, toată lumea nu priveşte drept model acest sistem de funcţionare a societăţii, unde lucrurile elementare, precum libertatea de exprimare, dreptul la circulaţie şi aşa mai departe îţi sunt îngrădite. Noi vrem să avem relaţii civilizate cu statele din Est, dar opţiunea este UE şi SUA.”
Europa Liberă: Până îşi încheie mandatul preşedintele României Băsescu, relaţia dintre Parlament şi preşedinţie la Bucureşti care va fi?
Eugen Tomac: „Va fi o relaţie destul de chibzuită, aş spune eu. Pentru că preşedintele este un om politic cu o experienţă extraordinară, un om care a demonstrat că poate depăşi cu succes perioadele de tensiune.”
Europa Liberă: Până la urmă, votul dat pentru dumneavoastră a însemnat şi votul pe care l-au dat basarabenii preşedintelui Băsescu.
Eugen Tomac: „Da, trebuie să recunosc acest lucru.”
Europa Liberă: Relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti vor fi influenţate de către aceste schimbări de la Bucureşti?
Eugen Tomac: „Eu sper că nu. Pentru că există în toate partidele politice româneşti şi oameni care încearcă să pună deasupra interesului de partid interesul naţional. Şi acesta este un lucru care cântăreşte foarte mult, atunci când se ia o decizie în ceea ce priveşte relaţia României cu Republica Moldova. Îmi doresc ca ceea ce am început noi, ca guvernare, viitoarea guvernare să le poată duce mai departe, pentru că sunt proiecte importante şi în avantajul ambelor state, atât al României, cât şi al Republicii Moldova. Şi cred că lucrurile în aceşti termeni trebuie privite în perspectivă.
Dacă vrem ca Republica Moldova să fie mult mai prezentă în România, avem obligaţia să promovăm mult mai mult şi România în Republica Moldova. Şi aici mă refer şi din punct de vedere economic, şi din punct de vedere a deschiderilor de colaborări pe mai multe planuri: şi social, şi cultural. Suntem aceeaşi naţiune, dar de foarte multe ori tratăm cu prea multă superstiţie tot ceea ce trebuie să se întâmple în relaţia dintre cele două state.
Eu îmi propun, ca din punct de vedere al unui parlamentar care îi reprezintă pe românii din Republica Moldova, să intervin atunci când este cazul şi să insist pe proiecte care vor fi în avantajul ambelor state, fără a neglija minorităţile din Republica Moldova sau minorităţile din România. Pentru că este foarte important să punem accent şi pe acest aspect, care a fost de foarte multe ori tratat superficial.”
Europa Liberă: Nu ştiu dacă aţi văzut şi câteva reacţii din partea autorităţilor de la Tiraspol care nu au privit cu ochi buni faptul că atâţia cetăţeni din Moldova au şi cetăţenia României.
Eugen Tomac: „Nu mă miră asemenea abordări din partea celor de dincolo de Nistru, pentru că ele fac parte din acest tablou care menţine pe loc Republica Moldova. Şi nu sunt primele. Ceea ce trebuie să înţeleagă cei de dincolo de Nistru este că România este un stat european şi îşi doreşte ca şi cetăţenii Republicii Moldova să se bucure de drepturi şi garanţii reale pe care o societate europeană le oferă, nu de teme artificial aruncate pe piaţă care duc în eroare populaţia şi o menţin într-o stare de asediu continuu. Este foarte important să le dăm o perspectivă clară şi cetăţenilor Republicii Moldova, care locuiesc în zona aceasta de conflict. Mă refer la partea de dincolo de Nistru, bineînţeles, zona separatistă a Republicii Moldova.”
