Linkuri accesibilitate

Vulcanizare printre copaci


Poate am trăit ani de zile, eu şi alţi cetăţeni naivi, doar cu iluzia că ne plimbăm printr-un parc?


Vă spuneam, stimaţi ascultători, că strada Sarmizegetusa din sectorul Botanica are de o parte un parc mare şi de altă parte – un parc mic. Parcul mic, am remarcat demult, e pe ducă. S-au înfipt în el mai întîi o biserică ortodoxă, apoi o construcţie masivă şi, în final, a muşcat un pic din el şi o gheretă metalică slută, pe care ulterior a apărut inscripţia VULCANIZARE.

Într-una din zile am văzut doi cetăţeni care trebăluiau pe acoperişul gheretei metalice. M-am apropiat, le-am spus că sînt ziarsit şi i-am întrebat dacă au autorizaţie de la primărie. „Avem, fireşte că avem!” mi-a răspuns cu convingere unul dintre cetăţenii cocoţaţi pe acoperişul gheretei.

„Dar nu vi se pare că ghereta voastră s-a înfipt în parc? Nu vi se pare că ea incomodează nişte sărmani copaci?” am întrebat din nou.
Nu li se părea. Iar unul dintre făcătorii de VULCANIZARE mi-a zis aşa: „Tu crezi că ăsta e un parc dacă are nişte copaci?”

Mărturisesc, stimaţi ascultători, că m-a tulburat profund gîndul acesta al vulcanizatorului. M-am uitat mai bine la părculeţul muribund. Poate că ceea ce credeam eu ani de zile că e un parc nu era în realitate un parc? Poate că în actele primăriei teritoriul ăsta nici nu figurează ca spaţiu verde? Poate am trăit ani de zile, eu şi alţi cetăţeni naivi, doar cu iluzia că ne plimbăm printr-un parc? Şi poate că acolo deja sînt plănuite alte construcţii care vor doborî toţi arborii care au rămas?

Mă holbam la ceea ce consideram eu că e un parc, gîndindu-mă că ar trebui să merg la primărie şi să dezleg misterul. Poate că nu e un parc ăsta, deşi are arbori, tufari şi veveriţe. Poate că sînt mai necesare acolo vulcanizările, bisericile şi blocurile de locuinţe. O să merg la primărie, fără doar şi poate. Dar orice ar fi acel teritoriu, pentru mine tot parc rămîne. Un părculeţ frumos care mi-a înfrumuseţat viaţa searbădă mai mulţi ani.
XS
SM
MD
LG