În ultima sa emisiune „Punct și de la Capăt”, dl Vasile Botnaru, directorul biroului Europa Liberă de la Chișinău, încerca să afle care este corelația dintre democrație și bunăstare și dacă democrația poate garanta bunăstarea unei societăți care alege acest sistem de guvernare.
Pentru a înțelege mai bine ce este democrația, cred că trebuie să vedem cum funcționa ea în Grecia Antică - locul unde pentru prima dată a apărut și cum a evoluat pînă în zilele de astăzi. Atunci, la începuturi, democrația presupunea că toți cetățenii sunt egali, dar a fi cetățean pe vremea ceea deja însemna să fii un om înstărit, să ai pămînturi, turme de animale și slugi care să le îngrijească. De asemenea trebuie să ținem cont și de faptul că numărul oamenilor pe atunci era cu mult mai mic decît acum ceea ce presupune că bogătașii puteau deține pămînturi foarte întinse.
Chiar dacă la sfîrșitul secolului XVIII revoluția industrială vine să înlocuiască munca manuală cu cea mecanică, sclavia continuă încă mult timp a fi o importantă sursă de bunăstare. Respectiv, acum, cînd suntem în plină revoluție informațională, rolul mașinilor este destul de important în asigurarea bunăstării, pentru că programele soft produse vin în ajutorul mașinilor ca să funcționeaze mult mai inteligent din punct de vedere al consumului de energie și resurse. Astfel, dacă tot ne interesează atît de mult bunăstarea, atunci guvernarea trebuie să construiască un concept economic bazat pe construcția de mașini - fie și mai puțin inteligente.
Pentru a progresa, societatea noastră trebuie să abolească munca manuală, care mai este pe larg folosită în agricultura moldovenească și pe care o consider o formă modernă a sclaviei. Iar acestă concluzie o fac în baza unui simplu fenomen fizic care ne spune că dacă avem într-un păhar un amestec format din apă cu gheață, atunci temperatura amestecului nu va fi mai mare de 0° C, adică nu se va încălzi, pînă nu se va topi ultimul cristal de gheață din acel amestec.
Democrația asigură bunăstarea doar acolo unde fiecare cetățean este preocupat nu doar de propria bunăstare, dar și de bunăstarea societății. Pentru că cetățenii care nu se preocupă de bunăstarea întregii societăți pot propulsa la guvernare exclusiv doar persoane care la fel ca ei sunt preocupați numai de propria lor îmbogățire. Aici îmi aduc aminte de o situație cînd i-am „reproșat” unui susținător al comuniștilor precum că ei au furat cît s-au aflat la guvernare la care el mi-a răspus: „... și ce dacă au furat, eu aș face la fel”. Aceasta și demonstrează cele spuse mai sus.
Concluzia la care ajung este că atunci cînd fiecare membru al societății moldovenești se va preocupa serios și dezinteresat de modelul economic pe care să-l adoptăm, de strategii, planuri și politici de care ar beneficia întreaga societate, bunăstarea nu se va lăsa mult așteptată.
Pentru a înțelege mai bine ce este democrația, cred că trebuie să vedem cum funcționa ea în Grecia Antică - locul unde pentru prima dată a apărut și cum a evoluat pînă în zilele de astăzi. Atunci, la începuturi, democrația presupunea că toți cetățenii sunt egali, dar a fi cetățean pe vremea ceea deja însemna să fii un om înstărit, să ai pămînturi, turme de animale și slugi care să le îngrijească. De asemenea trebuie să ținem cont și de faptul că numărul oamenilor pe atunci era cu mult mai mic decît acum ceea ce presupune că bogătașii puteau deține pămînturi foarte întinse.
Chiar dacă la sfîrșitul secolului XVIII revoluția industrială vine să înlocuiască munca manuală cu cea mecanică, sclavia continuă încă mult timp a fi o importantă sursă de bunăstare. Respectiv, acum, cînd suntem în plină revoluție informațională, rolul mașinilor este destul de important în asigurarea bunăstării, pentru că programele soft produse vin în ajutorul mașinilor ca să funcționeaze mult mai inteligent din punct de vedere al consumului de energie și resurse. Astfel, dacă tot ne interesează atît de mult bunăstarea, atunci guvernarea trebuie să construiască un concept economic bazat pe construcția de mașini - fie și mai puțin inteligente.
Pentru a progresa, societatea noastră trebuie să abolească munca manuală, care mai este pe larg folosită în agricultura moldovenească și pe care o consider o formă modernă a sclaviei. Iar acestă concluzie o fac în baza unui simplu fenomen fizic care ne spune că dacă avem într-un păhar un amestec format din apă cu gheață, atunci temperatura amestecului nu va fi mai mare de 0° C, adică nu se va încălzi, pînă nu se va topi ultimul cristal de gheață din acel amestec.
Democrația asigură bunăstarea doar acolo unde fiecare cetățean este preocupat nu doar de propria bunăstare, dar și de bunăstarea societății. Pentru că cetățenii care nu se preocupă de bunăstarea întregii societăți pot propulsa la guvernare exclusiv doar persoane care la fel ca ei sunt preocupați numai de propria lor îmbogățire. Aici îmi aduc aminte de o situație cînd i-am „reproșat” unui susținător al comuniștilor precum că ei au furat cît s-au aflat la guvernare la care el mi-a răspus: „... și ce dacă au furat, eu aș face la fel”. Aceasta și demonstrează cele spuse mai sus.
Concluzia la care ajung este că atunci cînd fiecare membru al societății moldovenești se va preocupa serios și dezinteresat de modelul economic pe care să-l adoptăm, de strategii, planuri și politici de care ar beneficia întreaga societate, bunăstarea nu se va lăsa mult așteptată.