A murit un tânăr la vânătoare acum mai bine de două săptămâni. Ecoul acelei tragedii - o moarte accidentală, după cum pare - se regăseşte acum pe scena politicii şi a luptelor dintre grupările ce gravitează în jurul a câteva personaje cu influenţă complexă în societate. Procurorul general al Republicii Moldova a fost, se pare, cel puţin prezent la tragicul accident asupra căruia a planat pe parcursul a câteva zile un fel de tăcere aparent premeditată. Ancheta şi justiţia ar urma să lămurească societatea ce s-a întâmplat. Până atunci, însă, ce să înţeleagă cetăţeanul obişnuit din această „întâmplare la vânătoare”? Juristul Ion Dron, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, este interlocutorul şi comentatorul nostru special în această dimineaţă.
Între timp, în cadrul anchetei care a durat peste două săptămâni, calitatea de bănuit într-un dosar deschis pentru omor din imprudenţă i-a fost atribuită dlui Gheorghe Creţu, vicepreşedintele Curţii de Apel a R. Moldova. Se bănuieşte că glontele din puşca dânsului ar fi curmat viaţa tânărului respectiv. Dl Creţu nu a spus nimic despre incident, dar a cerut presei să nu se „implice” şi să nu „influenţeze”, atâta timp cât „organele abilitate” investighează.
Dle Dron, s-au făcut deja destule declaraţii în funcţie de tabăra politică a „vânătorilor”. Până la urmă, se va vedea cum va pune justiţia punctul în această întâmplare. V-am invitat însă să discutăm un pic despre felul în care societatea ar urma să înţeleagă ce s-a întâmplat. În primul rând, dacă s-a întâmplat ce s-a întâmplat, cât de firesc este ca populaţia să afle despre această moarte produsă în împrejurări mai deosebite (dată fiind „mulţimea” oficialilor aflaţi acolo), doar peste vreo 14 zile?
Ion Dron: „Avem trei componente de fapt în acest caz care trebuie discutate. Ultimul pe care l-aţi pomenit dvs. este şi ultimul la rând. Mai importante în opinia mea sunt primele două: au fost sau nu tentative din partea autorităţilor, în special din partea Procuraturii şi MAI de a muşamaliza, de ascunde acest caz; doi – putem noi şti astăzi cu certitudine cine a declanşat acea împuşcătură care a dus la decesul persoanei; şi trei – precum aţi spus, când de fapt noi trebuia să ştim despre acest incident, am aflat noi mai târziu decât unii demnitari şi trebuie să poarte cineva răspundere pentru că am aflat cu întârziere? Haideţi să le luăm pe rând, eu propun.
Când avem o tăinuire a infracţiunii în general? Atunci când este refuzată primirea unei cereri de pornire a dosarului penal, atunci când pe marginea cererii, chiar dacă a fost admisă, sau pe marginea unui fapt infracţional se refuză pornirea dosarului penal, atunci când nu se efectuează expertizele necesare la prima etapă, expertize obligatorii. Cam acestea ar fi trei componente care ar duce spre gândul că se muşamalizează cazul.
Dar haideţi să vedem ce ne-a spus domnul Bodrug (n.red. Ion Bodrug, viceministru al Afacerilor Interne). Domnul Bodrug ne-a spus că la 25 decembrie a fost pornită urmărirea penală, adică la două zile după consumarea cazului. Este un termen destul de rezonabil dacă ţinem cont că potrivit normelor Codului de procedură penală, în general autorităţile au un termen de 30 de zile pe marginea unei cereri, autodenunţ sau depistarea unui fapt să decidă intentarea dosarului penal. Nu văd nimic grav. Dar când trebuia să ştim noi de acest lucru?
Eu cred că lucrurile au fost inflamate de acea conferinţă de presă sau briefing făcut de către viceministrul Afacerilor Interne. Se pare că viceministrul nu a făcut-o aşa cum ar trebui s-o facă un demnitar de stat. De fapt el a aruncat piatra în curtea Procuraturii Generale. Eu nu încerc să apăr o instituţie sau alta, deoarece noi monitorizăm foarte atent ce fac aceşti demnitari dintr-o instituţie sau alta. Ei şi mi se pare că domnul Bodrug, mă repet, nejustificat a inflamat acest caz. Pentru că ei de fapt ştiau despre cazul care s-a produs. Şi în zadar primul ministrul încearcă să o facă pe cel cu buzele umflate, deoarece există o practică ca despre astfel de chestiuni serviciul operativ al MAI raportează în modul corespunzător în fiecare dimineaţă despre cazurile excepţionale care se produs în R. Moldova. Or, un caz în care este împuşcată o persoană cu participarea vânătorilor – persoane de rang înalt este un caz excepţional.”
Europa Liberă: Există proceduri suficient de clare într-un caz ca acesta e ar fi trebuit urmate? Mai ales că „vânătorii”, ca să spunem, aşa, o parte din ei cel puţin, ar fi trebuit să fie cei mai buni cunoscători ai procedurilor respective.
Ion Dron: „Eu am ascultat foarte-foarte atent ceea ce a declarat viceministrul de interne şi, din declaraţia sa, nu există nici o bănuială rezonabilă că a fost încălcată vreo procedură. El face doar o insinuare că, chipurile, nu a fost comunicat despre internarea persoanei la spital, fiind încălcat un ordin comun al MAI şi Ministerul Sănătăţii. Ei, acolo trişează dânsul un pic.
Din ce considerente? Pentru că nu spune cine a încălcat acest ordin şi, ce este mai grav, că de fapt nimeni nu a încălcat acel ordin. Pentru că dacă are cineva răbdare să deschidă acel ordin, care a fost adoptat la 3 noiembrie 2009, acolo se spune că în cazurile în care a fost cauzat un prejudiciu unei persoane din partea unor persoane din organele de drept, acest comunicat se face organelor procuraturii şi nu MAI-ului, aşa cum încearcă să ne spună domnul Bodrug, că a fost trecut cu vederea. Iată această nuanţare el renunţă să o facă şi de aici această inflamaţie că, Domnule, uite s-au încercat vreo trişare de gemul acesta.
Eu vă zic încă o dată: noi vorbim despre chestiuni pur tehnice, fără a ne plasa într-o tabără sau alta. Ceea ce ar trebui să înţeleagă cel mai mult ascultătorii noştri este că nu trebuia să facă în felul în care a făpcut-o viceministrul declaraţiile pe care le-a făcut.”
Europa Liberă: Dar vă puteţi imagina, dle Dron, că dacă se urma procedura întocmai nu se afla despre acest caz timp de două săptămâni?
Ion Dron: „Haideţi să vorbim pur tehnic: nu există nici o normă procedurală care ar obliga MASI, Procuratura să facă public despre faptul intentării unui astfel de caz penal. Şi aici mă opresc iarăşi la MAI – el este cel care putea să-l facă public dacă consideră că cineva nu a făcut-o. Dânsul a spus că la 25 decembrie a fost intentat acest dosar penal. Cine l-a împiedicat pe domnul viceministru, sau ministrul de interne să ne facă nouă, cetăţenilor, un simplu comunicat pe site-ul MAI: că la 23 decembrie a avut loc un caz ieşit din comun în care a fost împuşcată o persoană, iar procuratura investighează acest caz. Punct.”
Europa Liberă: Totuşi, ce riscă eventualii martori pentru ceea ce s-ar numi sau constata eventual drept tăinuirea crimei sau muşamalizare a cazului, lucru despre care se vorbeşte intens în ultimele zile?
Ion Dron: „Eu cred că din punct de vedere juridic nu putem vorbi despre muşamalizarea cazului, deoarece dosarul penal a fost intentat. Noi putem vorbi mai departe despre calitatea anchetei care va urma. Vor fi sau nu tăinuite careva probe, dar asta vom putea afla numai în momentul când va fi finalizată ancheta.”
Europa Liberă: E limpede. Dar există vreo linie de demarcaţie, de exemplu, între calitatea anchetei şi împiedicarea anchetării cazului, ca să spunem aşa?
Ion Dron: „Desigur există. Este foarte important dacă au fost efectuate la prima fază expertiza medico-legală de cercetare a cadavrului – o expertiză obligatorie care trebuie făcută până la înhumarea persoanei decedate. Este o chestiune foarte importantă, deoarece se putea ca această expertiză să fi fost făcută şi Procuratura să-şi fi dat acordul incinerării. Dar riscul aparţine procurorului care va gestiona acest caz, dacă probele dobândite la prima fază, adică prin examinarea cadavrului, vor fi suficiente şi nu va mai fi necesară o exhumare pe viitor. Dar asta noi vom putea afla la finele anchetei.
Este prematur să vorbim despre chestiuni de încălcare. Nu cunoaştem de fapt care expertize au fost numite, dar din câte s-a spus, au fost numite expertizele trasiologice, expertize de tot genul. Vreau să vă spun că astfel de cazuri în general sunt foarte greu de cercetat, dat fiind faptul că participă multe persoane, deseori nu se ştie din partea cui a venit împuşcătura fatală, şi mai grav este atunci când poate persoana care a declanşat această împuşcătură nu recunoaşte fapta şi trebuie să fim răbdători pentru că ancheta poate să dureze. Important este să fim cu ochii pe ei, să ne pună la curent cu mersul anchetei. Atât.
Noi nu putem cere mai mult de la autorităţi acum. Şi, mă repet, MAI a avut posibilitate lucrul acesta să-l facă până la 31 decembrie şi este regretabil felul cum încearcă astăzi MAI să ne prezinte nouă cazul, să inflameze de fapt spiritele şi noi suntem pe undeva isterizaţi de starea de lucruri care există în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dl Procuror general a declarat – şi cred pe bună dreptate – că ceea ce domnia sa califica drept „defăimare murdară şi calomnie” l-a afectat şi i-a afectat familia. Ce poate risca cel care a formulat acuzaţii la adresa Procurorului General, în cazul în care acuzaţiile se dovedesc a fi false? În mod regulamentar, dacă admitem că Procurorul general a fost, cel puţin, la faţa locului atunci când s-a produs accidentul, este firesc să rămână în post pe parcursul anchetei pe care desfăşoară Procuratura pe care o conduce?
Ion Dron: „Eu nu ştiu dacă în R. Moldova se mai vorbeşte în mod serios despre onoare, despre demnitatea funcţiei care este deţinută. Eu cred că în acest caz cel puţin procurorul general s-ar putea retrage sau autosuspenda din această funcţie până la efectuarea anchetei. Ar fi un gest, după mine, înţeles de toată lumea. Asta ar trebui să facă, până la demisia pe care i-o cer unele persoane.”
Europa Liberă: A fost anunţat un suspect, vicepreşedintele Curţii de Apel, Gherghe Creţu. Domnia sa a cerut presei şi tuturor „să nu se implice” cum s-a exprimat dânsul. În acest caz, care ar urma să fie procedura firească, de vreme ce magistraţii au imunitate?
Ion Dron: „Aici revenim la un alt subiect pe care noi ne străduim să-l discutăm cu multă amploare – calitatea reformelor care se fac în Republica Moldova. Iată pentru astfel de cazuri magistraţii nu ar trebui să aibă nici o imunitate, ca în secunde autorităţile să poată declanşa intentarea dosarului penal. Fiindcă acest judecător a fost în afara serviciului şi nu trebuie să existe nici un impediment, inclusiv acordul CSM pentru intentarea dosarului penal pe acest caz. Este cel mai important lucru, după mine, pentru că funcţionalitatea şi credibilitatea instituţiilor statului suferă astăzi în opinia noastră din cauza rivalităţilor politice nesănătoase şi chiar personale înverşunate existente astăzi între unii lideri din AIE. Altfel spus, cearta dintre partide şi duşmănia între unii lideri nu trebuie să aducă rivalitate nesănătoasă şi între instituţiile statului, or la acest lucru se pare că astăzi noi asistăm din plin.”
Europa Liberă: Indiferent de ce ar putea fi speculaţii politice sau manevre politice pe marginea acestui caz, societatea este condamnată să înţeleagă foarte clar ceva din acest incident. Ce ar avea de înţeles, până la urmă, din punctul Dvs. de vedere?
Ion Dron: „Societatea civilă ar trebui după mine să fie foarte atentă la ceea ce declară autorităţile statului, fiindcă deseori ele una declară şi alta ascund. Doi – sunt nişte lucruri pe care noi ne dorim să le aflăm mult mai mult, dar în virtutea unor circumstanţe noi nu putem să le aflăm în măsura în care ne dorim. Şi este regretabil că despre un asemenea incident cu implicarea persoanelor de rang înalt noi aflăm, se pare, cu puţină întârziere.”
