Primele alegeri prezidențiale directe din istoria Cehiei au început vineri la ora 14:00 pînă la ora 22:00 și au continuat a doua zi, sîmbătă, 12 ianuarie, de la ora 8:00 dimineața și au luat sfîrșit în aceeași zi la ora 14:00. Votarea pe parcursul a două zile a încurajat participarea la alegeri a cehilor, care s-a ridicat la 61.31%. În turul doi a ajuns candidatul TOP 09, Karel Schwarzenberg și candidatul independent Miloš Zeman, care au obținut 23.4% și respectiv 24,21%.
Cea mai mare înfrîngere în aceste alegeri a avut-o ODS, cel mai puternic partid din alianța de guvernare, candidatul căruia Přemysl Sobotka a obținut doar 2,46% din sufragii. Acest rezultat slab se datorează, potrivit presei cehe, faptului că dl Sobotka a fost perceput de către electorat drept candidatul alianței de guvernare din care face parte ODS, TOP 09 și așa-numita „Afaceri Publice”. O altă cauză a fost mediatizarea slabă de care s-a bucurat candidatul ODS.
Karel Schwarzenberg a reușit cu mai mult succes să se detașeze de apartenența la alianța de guvernare a cărui guvern așteaptă joi să reziste celei de-a 5-a moțiuni de cenzură la care este supus din vara anului 2010 de cînd guvernează țara. Provine dintr-o familie de vechi nobili și a emigrat în 1948 la vîrsta de 11 ani împreună cu toată familia în Austria. După căderea regimului comunist se întoarce în Cehia în 1990 și intră în politică în calitate de cancelar al președintelui.
Miloš Zeman a fost premier în perioada 1998-2002 și pînă în 2001 președinte ČSSD, după care a ieșit din viața politică din cauza că nu i-a fost susținută candidatura la funcția de președinte în 2003 de către toți deputații ČSSD din Parlament, ceea ce a dus la pierderea competiției în favoarea lui Vaclav Klaus. Atunci și-a numit colegii tradători și pînă acum s-au păstrat unele relațiile încordate cu liderii social-democrați, dar are în același timp și mulți susținători printre rîndurile partidului.
Cîțiva politologi cehi susțin că dacă președinte devine dl Zeman, atunci ČSSD riscă să se dezmembreze la fel cum președintele Vaclav Klaus, cîndva șeful ODS, a „descompus” partidul din cauza anumitor neînțelegi cu colegii de partid. Candidatul din partea ČSSD, Jiří Dienstbier, care a obținut în alegeri 16.12%, a spus că atît Zeman, cît și Schwarzenberg, sunt politicieni de dreapta - ceea ce demonstrează ambiguitatea în opțiunile social-democraților pentru turul II.
După părerea mea aceste alegeri vor fi decise de tehnocratul Jan Fischer, care a obținut un scor foarte bun alegîndu-se cu 16.35% și care era considerat înainte de primul tur un potențial contra-candidat în turul II pentru Zeman. Cred că după ce-și va anunța candidatul pe care-l susține în turul II, va avea loc reconfigurarea opțiunilor întregii societăți și va fi mai clar cine dintre cei doi are cele mai multe șanse să cîștige această cursă: Zeman sau Schwarzenberg.
Cea mai mare înfrîngere în aceste alegeri a avut-o ODS, cel mai puternic partid din alianța de guvernare, candidatul căruia Přemysl Sobotka a obținut doar 2,46% din sufragii. Acest rezultat slab se datorează, potrivit presei cehe, faptului că dl Sobotka a fost perceput de către electorat drept candidatul alianței de guvernare din care face parte ODS, TOP 09 și așa-numita „Afaceri Publice”. O altă cauză a fost mediatizarea slabă de care s-a bucurat candidatul ODS.
Karel Schwarzenberg a reușit cu mai mult succes să se detașeze de apartenența la alianța de guvernare a cărui guvern așteaptă joi să reziste celei de-a 5-a moțiuni de cenzură la care este supus din vara anului 2010 de cînd guvernează țara. Provine dintr-o familie de vechi nobili și a emigrat în 1948 la vîrsta de 11 ani împreună cu toată familia în Austria. După căderea regimului comunist se întoarce în Cehia în 1990 și intră în politică în calitate de cancelar al președintelui.
Miloš Zeman a fost premier în perioada 1998-2002 și pînă în 2001 președinte ČSSD, după care a ieșit din viața politică din cauza că nu i-a fost susținută candidatura la funcția de președinte în 2003 de către toți deputații ČSSD din Parlament, ceea ce a dus la pierderea competiției în favoarea lui Vaclav Klaus. Atunci și-a numit colegii tradători și pînă acum s-au păstrat unele relațiile încordate cu liderii social-democrați, dar are în același timp și mulți susținători printre rîndurile partidului.
Cîțiva politologi cehi susțin că dacă președinte devine dl Zeman, atunci ČSSD riscă să se dezmembreze la fel cum președintele Vaclav Klaus, cîndva șeful ODS, a „descompus” partidul din cauza anumitor neînțelegi cu colegii de partid. Candidatul din partea ČSSD, Jiří Dienstbier, care a obținut în alegeri 16.12%, a spus că atît Zeman, cît și Schwarzenberg, sunt politicieni de dreapta - ceea ce demonstrează ambiguitatea în opțiunile social-democraților pentru turul II.
După părerea mea aceste alegeri vor fi decise de tehnocratul Jan Fischer, care a obținut un scor foarte bun alegîndu-se cu 16.35% și care era considerat înainte de primul tur un potențial contra-candidat în turul II pentru Zeman. Cred că după ce-și va anunța candidatul pe care-l susține în turul II, va avea loc reconfigurarea opțiunilor întregii societăți și va fi mai clar cine dintre cei doi are cele mai multe șanse să cîștige această cursă: Zeman sau Schwarzenberg.