Condamnarea fostului europarlamentar austriac Ernst Strasser pentru fapte de corupție in timpul mandatului său european nu a surprins pe nimeni. Mai degrabă, ceea ce a putut surprinde a fost severitatea sentintei: patru ani cu executare, mai ales in comparație cu standardele românești. Severitatea condamnării austriacului trebuie situată însă in cadrul lungii serii de scandaluri de corupție care au zguduit Austria in ultimii ani si care l-au atins pînă si pe fostul cancelar conservator Wolfgang Schüssel.
Pentru a rezuma situatia din Austria am discutat cu jurnalistul Kurt Kuch, de la saptamanalul din Viena NEWS, specializat in anchetele de corupție si autor al cărţii Land der Diebe (Țara Hoților), care mi-spus:
„Întregul sistem politic al Austriei e adânc scăldat in corupție. Austria e o țară care nu are legi stricte împotriva corupției. In Austria, partidele politice pot primi finanțare din străinătate fără niciun control asupra sursei banilor; e o țară in care partidele politice au voie să primească donații anonime; corupția pătrunde întreaga economie, finantele si viața politica a Austriei."
Despre bănci, Kurt Kuch are, de asemenea, următoarele de spus:
„Bancile din Austria au functionat in ultimele decenii pe un sistem de risc neacoperit, de tip american, si au corupt întreaga clasa politica din Balcani, ba chiar si din Bavaria vecina.”
Un alt jurnalist austriac, Stefan Apfl, afirmă ca recentul scandal al prabusirii băncii austriece Hypo, care fusese protejată de ultranationalistul politician austriac Jörg Haider si care a finanțat regimul croat al lui Franjo Tudjman, este un scandal cu ramificatii uriașe si care ar putea atinge nu doar mari politicieni in Austria, dar si in Bavaria vecină.
In aceste condiții, e limpede ca justiția austriacă, aparent încă independentă si puternică, a dorit sa-l condamne exemplar pe fostul europarlamentar Strasser.
Atât Ernst Strasser, cît și slovenul Zoran Thaler demisionaseră de îndată în momentul în care fuseseră inculpați, împreună cu Adrian Severin. Severin insa, desi a fost exclus din grupul socialistilor europeni si obligat sa se așeze in spatele sălii parlamentului, alături de alți independenti ținuți la distanță, precum Vadim Tudor sau Becali, Severin a continuat sa funcționeze ca si si cum nimic nu s-ar fi întâmplat, a continuat să se înscrie la ordinea de zi a parlamentului cerând sa ia cuvântul, desi toată lumea il ignora, ba chiar a continuat sa le trimită ziaristilor acreditați comunicate de presă rezumând poziția lui față de evenimentele politice importante, sau față de rezolutiile parlamentului.
O alta specificitate românească cu care europarlamentarii s-au obișnuit de acum.
