„Timp pentru puţinele lucruri importante rămâne tot mai puţin”

Nicolae Spătaru: Născut la 13 ianuarie 1961 în comuna Horbova, ţinutul Herţa. Scriitor. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cernăuţi (1983). Debut în presă: 1979, în ziarul Zorile Bucovinei, Cernăuţi. Este membru al Uniunii Scriitorilor din RM (1994), membru al Uniunii Scriitorilor din România (1996) şi al PEN Clubului din Moldova. Experienţa profesională: metodist la Universitatea din Moldova, şef de secţie la Muzeul Literaturii Române din Chişinău, consilier la Uniunea Scriitorilor din Moldova. Actualmente e director al Departamentului Programe, Proiecte şi Relaţii cu Publicul la Uniunea Scriitorilor din RM.

Luni

Aburii înmiresmaţi de cafea pun, încet-încet, în funcţiune mecanismele unei noi zile. Gândurile, unul câte unul, îmi dau ghes. Ar fi nemaipomenit dacă aş mai putea rămâne, pentru două-trei ore, acasă, la masa de scris. Dar nu se poate. O fi eu ghinionist, dar aproape în fiecare zi apare, în orele dimineţii, câte ceva de făcut. Ce bine ar fi dacă aş putea scăpa de rutina sufocantă, care îmi macină sufletul şi mintea, precum rugina fierul. Timp pentru puţinele lucruri importante rămâne tot mai puţin. Apoi simt cum un glas din interior încearcă să îngâne sfârşitul poemului „Despre istorie” de Matei Vişnec.:
„Fratele meu, infirm de picioare/ singurul din familie care face gimnastică/ se târăşte lângă mine/ ce e, ce e, mă întreabă/ nimic, zic eu/ trece istoria”.
De multe ori, chiar am impresia că istoria trece pe lângă noi, că lucrurile importante rămân nerezolvate. Spuneam într-un poem mai vechi: „Acum te iroseşti printre lucruri inutile/ şi probleme casnice/ succesele mărunte (şi ele tot mai puţine)/te bucură până la lacrimi”.
Ies în stradă. Gerul muşcă nervos. La 8.45 trebuie să fim, împreună cu Arcadie Suceveanu, preşedintele USM, la gara de trenuri pentru a o întâmpina pe doamna Andrée Guigue, care vine din Franţa, redactorul de limbă spaniolă al Antologiei de poezie românească din Moldova în versiune spaniolă. Lansarea Antologiei va avea loc mâine, la 12.30, în Sala cu cămin a Uniunii Scriitorilor.
Seara, urmăresc la TV emisiunea „În profunzime”. Subiectul pus în dezbarere este vânătoarea de mistreţi din Pădurea Domnească. De această dată, invitatul Lorenei Bogza este dl Marian Lupu, preşedintele Parlamentului. Exasperare totală. Cu părere de rău, mulţi demnitari de stat de la noi sunt nişte tocilari în materie de democraţie şi moralitate. Termeni precum „principii” şi „valori” ţin doar de decor. Acest incident a fost o simplă probă de moralitate, iar ei au picat-o în cel mai lamentabil mod. Societatea rămâne şi mai scârbită, şi mai debusolată.

Marţi

15 ianuarie este ziua de naştere a lui Mihai Eminescu – simbolul de foc al poporului român. La ora 9 eram pe Aleea Clasicilor pentru a depune o floare la bustul Poetului. Anul acesta a venit parcă mai puţină lume. Tot astăzi, pentru prima dată în RM, se sărbătoreşte Ziua Culturii Naționale. La orele 10, în Sala Teatrului Republican de Păpuşi " Licurici", a avut loc festivitatea de inaugurare a Anului Spiridon Vangheli. La eveniment au participat sute de copii, politicieni, ambasadori şi scriitori. „Cu toţii am purtat cuşmă, am făcut isprăvi diferite, am fost şi noi „Guguţă” şi rămânem să fim”, a spus, printre altele, dl Vladimir Filat, Primul-ministru al RM.
Ora 12.00, în Sala cu Cămin a Uniunii Scriitorilor, a avut loc momentul festiv de instituționalizare a Muzeului Literaturii Române " Mihail Kogălniceanu" sub egida Ministerului Culturii. Este, cred eu, un eveniment important pentru personalul Muzeului, care va primi salarii mai substanțiale, dar cel mai remarcabil lucru este faptul că peste o sută de mii de exponate (cărți vechi, manuscrise, artă plastică ș.a) vor fi ocrotite de stat și vor intra în circuitul cultural național. Să sperăm că anume așa se va întâmpla. În anul 1988, fiind colaborator în cadrul acestei instituții, am plecat la Cernăuți, la biblioteca Universității de acolo, de unde am ridicat o donație de aproape o mie de cărți vechi în limba română. Sunt sigur că responsabilii de acolo nu-și dădeau seama de valoarea acestui lot de carte. La un moment dat, am observat într-un morman enorm de cărți deteriorate, pregătite pentru a fi date la maculatură, volumul lui Vasile Alecsandri " Balade", apărut în 1852. Și astăzi se păstrează la Muzeul Literaturii.
La 12.30 s-a lansat Antologia de Poezie Românească în versiune spaniolă. Traducerea în limba lui Servantes a fost efectuată de tânăra poetă Maria Augustina Hâncu. Despre importanța Antologiei și, în general, despre importanța traducerilor în limbi de mare circulație, au vorbit mai mulți scriitori: Arcadie Suceveanu, Andrei Strâmbeanu, Iulian Filip, Lucreția Bârlădeanu, Elena Prus ș.a. Atunci când i s-a oferit cuvântul, dna profesoară Andrée Guigue, redactorul de limbă spaniolă a lucrării, a dorit să citească în limba spaniolă cîteva poemele care au emoționat-o în mod deosebit. M-am bucurat mult că printre cele 7-8 texte s-a numărat și poemul meu " Orașul pierdut la cărți". Discuțiile, de data aceasta și mai înflăcărate, au continuat și în timpul recepției oferite de gazde.
Seara, la TV, cele mai uzuale cuvinte au fost: moralitate, democrație, onoare.
Mai există viață după vânătoarea din Pădurea Domnească?

Miercuri

În ultimele zile, temperatura vieții politice se ridică la cote alarmante. PLDM-ul cere cu insistență demiterea din funcție a tuturor demnitarilor care au participat la vânătoarea din Pădurea Domnească. Citez: "Valeriu Zubco nu mai are dreptul moral să conducă Procuratura Generală și trebuie să demisioneze, împreună cu ceilalți oficiali care au participat la vânătoare. În caz contrar, desfășurarea anchetei de către Procuratura Generală ridică grave semne de întrebare asupra obiectivității acesteia"
Opinia publică susține acest demers. Cum poate fi credibil un procuror general care a tăinuit moartea unui om în condiţii dubioase? Se înscrie cumva acest lucru în codul deontologic al procurorului? No comment, cum se spune în părţile Uralului.
După amiază, am condus-o pe doamna profesoară Andrée Guigue la gară. Pe drum, mi-a mărturisit că Chișinăul este un oraș frumos. Un oraș european. Totuşi… se simte în aerul lui un grad sporit de stres, de agitație.
Mie-mi spui?!

Joi

Împreună cu Arcadie Suceveanu, Lucreția Bârlădeanu și Elena Prus am efectuat o vizită la Ambasada Franței la Chișinău. La sfârșitul lunii martie 2013, la Paris, va avea loc Salonul de carte, unde România are statutul de invitat de onoare. Acest lucru oferă o şansă unică şi pentru literatura română din Republica Moldova, care va avea un stand. Se lucrează la definitivarea Antologiei de proză scurtă în versiune franceză (coordonator Lucreţia Bârlădeanu).
Tot în această problemă, la ora 15.00, am avut o întâlnire cu dl Petre Guran, directorul ICR Mihai Eminescu. Demersuri, ședințe operative, telefoane, discuții – toate acestea îmi umple până la refuz existența.

Vineri

La 11.30, la Liceul Teoretic cu profl de arte "Mihail Berezovschi" am avut o întâlnire cu elevii claselor a III – a şi a IV- a, pentru a-mi lansa cartea proaspăt apărută la Editura Arc " Pisicul informatician". Trupa de actori a Liceului a ţinut să prezinte, în premieră absolută, spectacolul „Şcoala din pădure”. Actorii au fost extraordinari. Mi-a plăcut spectacolul, jocul actorilor, dar în mod deosebit m-a fascinat limba românească pe care o vorbeau. Apoi am avut o discuţie interesantă cu toţi elevii. Recital. Întrebări. Aceste întâlniri te fac să crezi că nu este totul pierdut, că lumea mai poate fi salvată prin cultură, prin frumos.
Directorul unui liceu din orășelul Leova, în cadrul unei întâlniri, ne mărturisea: Avem niște copii extraordinari. Păcat că majoritatea dintre ei, după absolvirea instituțiilor de învățământ, se pierd. Societatea noastră, care de ani de zile se află într-o tranziție cronică, nu le poate oferi mai nimic.
Portalul de ştiri Unimedia ne informează că Valeriu Zubco, Procurorul General al RM, şi-a dat demisia.
Deci, se poate!