Analistul politic de la Asociația pentru Democrația Participativă, Igor Boțan a tras o concluzie suplimentară din incidentul de la vânătoarea din Pădurea Domnească. Pe contrasens cu unii politicieni moldoveni, analistul i-a spus într-un interviu lui Vasile Botnaru că cele petrecute arată că Moldova trebuie să rămână sub monitorizarea Consiliului Europei de care încearcă să scape de 18 ani:
Europa Liberă: Adepţii monitorizării continue spun că e ca şi cum ai fi sub observaţia unui doctor. E mai bine să ai un doctor de familie care să te supravegheze, decât să stai de capul tău, pe cont propriu. Alţii, dimpotrivă, spun că scoaterea de sub monitorizarea Consiliului Europei ar însemna că lucrurile sunt ca şi cum rezolvate şi Republica Moldova poate pretinde, de bună seamă, să îmbrăţişeze standardele europene.
Igor Boţan: „În ultimii 15 ani, guvernanţii moldoveni au încercat, cu diferite ocazii, să convingă reprezentaţii Consiliului Europei că ţara noastră, Republica Moldova, trebuie scoasă de sub monitorizare. De fiecare dată însă reprezentanţii Consiliului Europei au găsit argumente ca această monitorizare să rămână în desfăşurare.”
Europa Liberă: Explicaţi ascultătorilor ce înseamnă „monitorizare”.
Igor Boţan: „Republica Moldova, când a fost acceptată ca ţară membră a Consiliului Europei, în 1995, a fost acceptată condiţionat. Deşi trebuie să menţionăm că Republica Moldova a fost prima ţară din spaţiul CSI, care a fost acceptată.”
Europa Liberă: Condiţionat însemnând că nu avea rezolvate anumite probleme în ceea ce priveşte?..
Igor Boţan: „Un şir de probleme legate de drepturile omului, funcţionarea instituţiilor democratice şi aşa mai departe, ca să nu punem în evidenţă, de exemplu, problema Procuraturii care rămâne nesoluţionată, iată, de 18 ani, de când Republica Moldova a devenit ţară membră a Consiliului Europei. În prezent iată că Alianţa pentru Integrare Europeană face eforturi pentru ca Republica Moldova să se izbăvească, dacă pot spune aşa, de această monitorizare. Şi se găsesc voci care spun că nu este cazul. Părerea mea este că într-adevăr Republica Moldova nu trebuie să fie scoasă de sub monitorizare, fiindcă aşa se întâmplă că, de fiecare dată când ajunge vorba despre scoaterea monitorizării, Republica Moldova intră, într-un fel sau altul de criză. În prezent Republica Moldova iarăşi trece prin criza instituţiilor democratice. De-a lungul anilor, ne-am convins că aceste clivaje, pe care le avem în ţara noastră, produc tensiuni. Se adaogă şi factori care ţin de calitatea guvernării şi de cultura celor care ne guvernează. De exemplu, în 2009, am avut coridoarele morţii. Cine şi-a putut închipui că un astfel de lucru era posibil?”
Europa Liberă: Dar monitorizarea nu ne-a scutit de aşa ceva. Adică o putere, chiar monitorizată, are derapaje.
Igor Boţan: „Are derapaje, dar este un fel de pârghie pe care, de obicei, partidele de opoziţie o folosesc de la tribuna unor foruri europene, cum este şi Consiliul Europei. Dacă ne uităm la indicatorii respectării drepturilor omului în Republica Moldova, situaţia, din păcate, nu s-a îmbunătăţit. Dacă ne uităm la statisticele legate de adresarea cetăţenilor Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, vedem că Republica Moldova este campion pe cap de locuitor. Condamnările la CEDO arată că Republica Moldova este în topul ţărilor în care se încalcă drepturile omului. Deci nu putem pretinde că este tocmai momentul ca monitorizarea să fie scoasă.”
Europa Liberă: Alianţa pentru Integrare Europeană ne dă asigurări că suntem iată-iată la un pas de a corespunde rigorilor Uniunii Europene. Cum poţi să pretinzi că eşti la poarta Europei, dar, în acelaşi timp, continui să fii monitorizat de Consiliul Europei?
Igor Boţan: „Retorica guvernanţilor poate fi înţeleasă. Dar noi ştim şi răspunsul care vine din partea instituţiilor Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei. Republica Moldova este campion la adoptarea legilor euroconforme, dar are probleme cu implementarea lor. Deci problema implementării legilor bune rămâne în picioare. Acum trecem printr-o criză profundă, care a apărut în urma politizării instituţiilor de ocrotire a normelor de drept din Republica Moldova. Cine poartă vina pentru această politizare excesivă?”
Europa Liberă: Dar cine poartă răspunderea pentru onorarea angajamentelor proeuropene? Am văzut, în schimbul de replici care s-a produs acuma în bătălia de la vârfuri, Marian Lupu a încercat să acrediteze ideea că şeful Executivului se face responsabil pentru onorarea promisiunilor. Şeful Legislativului şi preşedintele Partidului Democrat nu este responsabil în egală măsură?
Igor Boţan: „Eu cred că sunt responsabili în egală măsură, mai cu seamă că atât liderul Partidului Democrat Marian Lupu, cât şi liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu, cu orice ocazie, invocă faptul că Alianţa pentru Integrare Europeană trebuie privită ca o entitate şi toate succesele acestei structuri trebuie să se răsfrângă, într-un mod mai mult sau mai puţin uniform asupra tuturor. Dar, atunci când vine vorba despre insuccese, ei procedează exact invers, invocând o răspundere deosebită a şefului Guvernului. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că anume domnul Vlad Filat, prim-ministrul, a fost cel care în permanenţă a insistat asupra depolitizării organelor de ocrotire a normelor de drept. Iar cei care s-au opus au fost tocmai liberalii şi democraţii.”
Europa Liberă: Care monitorizare este mai eficientă: cea formalizată sau monitorizarea pe care o face, cu ochi suficient de antrenaţi, Uniunea Europeană?
Igor Boţan: „Eu cred că cea mai corectă monitorizare este legată de percepţia cetăţenilor Republicii Moldova. Şi această percepţie nu poate fi cumva înlocuită cu monitorizarea instituţiilor europene. Monitorizarea lor este foarte-foarte importantă, fiindcă Republica Moldova, ca un stat mic şi fragil, slab, are nevoie de suportul partenerilor de dezvoltare.”
Europa Liberă: Adică autorităţile să nu îşi facă iluzii că nu i-ar vedea nimeni, dacă ar scăpa de monitorizare?
Igor Boţan: „Exact, exact. Şi cetăţenii Republicii Moldova percep situaţia într-un fel sau altul, şi taxează guvernanţii în timpul alegerilor, lucru foarte bine ştiut, dar şi instituţiile europene, atât cele democratice, cât şi cele comunitare ţin un ochi asupra Republicii Moldova şi, în funcţie de realizările guvernanţilor, dau note şi susţin ţara noastră.”
