4 din 10 moldoveni cred într-o justiţie imparţială

Doar patru din zece moldoveni care pe parcursul anului 2012 au avut de-a face cu justiţia cred că judecătorii sunt imparţiali în timpul şedinţelor de judecată, este concluzia la care au ajuns experţii Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei. Concluziile se conţin în raportul privind nivelul de satisfacţie a justiţiabililor din sistemul judecătoresc, care şi-a propus să analizeze câtă încredere au oamenii în actul justiţiei. Detalii are Diana Răileanu:

Deşi judecătorii se bucură de o mai mare încredere din partea cetăţenilor, situaţia oricum nu este una liniştitoare, explică cercetătorii Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC).

Părţile implicate în proces, inclusiv avocaţii şi procurorii, în continuare cred că prestaţia multor magistraţi lasă de dorit. Iată, bunăoară, părerea unei persoane care participat la cercetarea CAPC, sonorizată de preşedinta Centrului, Galina Bostan:

„Când mă duc în proces, în funcţie de judecător, ştiu cam cum o să fie hotărârea. Chiar dacă am dreptate, nu înseamnă că voi avea şi câştig de cauză. Despre explicarea hotărârii... nici nu mai merge vorba. Sunt cazuri când faţă de tine cealaltă parte din proces, în plină şedinţă îi transmite judecătorului hotărârea şi acesta fără să o supună analizei citeşte şi o pronunţă, dacă încerci să ceri explicaţii, se bâlbâie. Dacă ar fi să le instaleze nişte camere ascunse, să-i înregistreze şi să vadă ce fac ei, poate ar fi o soluţie, dar aşa... Încearcă numai să zici că incluzi telefonul ca să înregistrezi şedinţa şi vei auzi în adresa ta multe lucruri „frumoase”.”

Prestaţia judecătorilor nu ar fi singura problemă care îngreunează actul justiţiei. În opinia avocatului Alexandru Cebănaş, deseori, magistraţii discriminează apărătorii în favoarea procurorilor. Avocatul vine şi cu un exemplu: examinarea demersurilor care se referă la aplicarea arestului preventiv:

„Nu-i de ajuns că aceste demersuri sunt slab motivate, dar nici acele materiale pe care se bazează eventual un demers nu sunt prezentate apărătorului pentru a face cunoştinţă şi pentru a putea pregăti o apărare eficientă pe examinarea demersurilor de aceste fel, în cadrul şedinţelor conduse de judecătorii de instrucţie. În practică se observă că există o solidaritate între judecători şi procurori la nivelul examinării acestor demersuri, bazându-ne pe faptul că în marea majoritate aceste demersuri se admit de către judecătorii de instrucţie, aplicându-se arestul persoanei.”

Şi avocata Veronica Mihailov confirmă atitudinea parţială a judecătorilor atunci când examinează demersurile procurorilor. De cele mai multe ori, spune ea, magistraţii tind să dea dreptate acuzării:

„Deja avem foarte multe condamnări la CEDO şi Codul de Procedură Penală prevede expres că este vorba de un drept la apărare, un drept absolut, şi persoana, şi avocatul trebuie neapărat să facă cunoştinţă şi să poată argumenta, la rândul lui, posibilitatea de a lăsa persoana în libertate sau să-i aplice o măsură non-privativă de libertate, mai uşoară. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în mai multe hotărâri a motivat că, de fapt, procurorul dacă vine şi face un demers privind aplicarea unui mandat de arest, neapărat trebuie să anexeze acele probe la care face trimitere.”

Preşedintele Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, Nicolae Roşca, admite că unii judecători pot fi parţiali atunci când examinează demersurile procurorilor, de aceea îndeamnă avocaţii să reclame cât mai des astfel de cazuri:

„Eu cred că pentru îmbunătăţirea actului de justiţie nu este suficientă doar schimbarea corpului judecătoresc, dar inclusiv şi schimbarea de comportament din partea tuturor participanţilor la proces, inclusiv a avocaţilor. Eu uneori spuneam că un avocat când se duce în proces trebuie să fie ca un soldat pe câmpul de luptă, el trebuie să reacţioneze prompt la anumite încălcări, dar să nu aştepte doar când pierde procesul atunci să-şi amintească că judecătorul a făcut anumite încălcări.”

Guvernul de la Chişinău a adoptat anul trecut Strategia de reformare a Justiţiei – domeniu care prezintă cele mai mari îngrijorări pe calea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Printre efectele aşteptate ale acestei Strategii sunt eliminarea corupţiei din sistem şi creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie.

*** Material realizat cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului operaţional „Îmbunătăţirea respectării dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei în Moldova”.