Vor fi oare coletele trimise de gastarbeiterii moldoveni acasă prin popularele microbuze descurajate de la 1 februarie prin birocraţie vamală şi taxe, aşa cum prevede un proiect de ordin la Serviciul Vamal? Şi invers: va mai avea rost din punctul de vedere al cheltuielilor să trimiţi colete de acasă cu fel de fel de produse rudelor care muncesc în străinătate? Sunt întrebări foarte sensibile pentru Republica Moldova a cărei populaţie în mare parte se află peste hotare şi pentru care transportarea coletelor acasă şi de acasă a devenit aproape un ritual ? Vom discuta în această dimineaţă cu Adrian Morărescu, şeful direcţiei de control al încasării obligaţiei vamale şi asistenţă juridică a Serviciului Vamal.
Europa Liberă: Serviciul Vamal, dle Morărescu, s-a pomenit în situaţia de a jura bune intenţii pe care le-a avut în vedere atunci când a pregătit o nouă instrucţiune de vămuire a bagajelor neînsoţite. Populaţia, jurnaliştii şi chiar unii politicieni au reacţionat deja foarte sensibil la posibilitatea ca, de la 1 februarie, cum era stabilit iniţial, gastarbeiterii să se vadă în situaţia de a plăti taxe vamale pentru coletele trimise acasă cu microbuzul şi să umble cu mai multe hârtii despre colete pe care vameşii le vor cere de la şoferii de microbuze… Haideţi să precizăm din capul locului ce-aţi explicat şi ieri: ordinul respectiv în forma în care este acum nu va intra în vigoare şi lucrurile vor rămâne deocamdată neschimbate, nu?
Europa Liberă: Până la apariţia acestui proiect de ordin, care a fost procedura urmată în mod obişnuit cu aceste colete, aceste mărfuri pe care le trimit aşa numiţii „starnieri” cum sunt numiţi moldovenii în special în Italia?
Adrian Morărescu: Am explicat şi în conferinţa de presă, chiar am propus jurnaliştilor să mergem împreună la orice post unde avem aceste traversări de frontieră cu aceste tipuri de marfă. A fost o procedură mai simplificată, vameşii străduindu-se să nu facă careva abuzuri. Avem o procedura simplificată pentru acest tip de vămuire, însă nu este situaţia când cred eu că ar trebui să discutăm care este situaţia la moment.
Europa Liberă: Înţeleg, dar cum a stabilit totuşi până acum vameşul ce sunt bunuri de uz personal de exemplu şi ce este marfă de contrabandă? Este uşor de presupus că au fost dificultăţi sau cel puţin acest mecanism vechi, obişnuit nu a funcţionat încât iată a fost nevoie de acest ordin special…
Adrian Morărescu: Este o situaţie destul de complicată de fapt. Noi cunoaştem cu toţii probabil ce înseamnă un colet pe care îl transmite o rudă de-a noastră. În mare parte el conţine produse alimentare şi reprezintă un mic ajutor. Sunt anumite criterii care ne permite să le putem delimita. Altceva este alte mărfuri care evident nu le aparţin acestor conaţionali de-ai noştri. Şi iarăşi revenim la exemplul pe care l-am dat mai devreme: situaţia de alaltăieri în care alături de aceste colete neînsoţite am depistat 800 de manometre. Deci, este un lucru clar, se vede cu ochiul liber, nu8 trebuie să fii mare specialist ca să înţelegi că conaţionalul nostru nu a transmit pentru ajutor familiei sale 800 de manometre. Este clară intenţia şi scopul altor persoane ca, utilizând aceste colete, să introducă pe teritoriul ţării mărfuri de contrabandă.
Europa Liberă: Este limpede şi explicabil probabil ce spuneţi dvs. dar proiectul - v-am auzit spunând - ar fi fost de mai multă vreme pe site-ul instituţiei cu scopul de a fi consultat de toţi cei interesaţi… Aţi avut vreo observaţie pe parcursul lunilor respective, vreo sugestie? Diaspora? A livrat propuneri?
Adrian Morărescu: Tocmai doream să vă zic: am sesizat noi toate aceste probleme şi pentru a asigura în primul rând integritatea acestor colete transmise de către concetăţenii noştri încă cu o lună în urmă, prin intermediul Biroului pentru relaţii cu diaspora a fost expediat acest proiect la mai multe asociaţii din Italia, Franţa, Grecia, Norvegia şi altele, de la care au venit şi diferite propuneri. Mai mult ca atât pentru ziua de azi avem programată o video-conferinţă în incinta Casei Guvernului unde vom discuta toate propunerile care au venit şi care urmează să vină. Adică, suntem deschişi să le ascultăm fiindcă noi, cei de aici de acasă, cunoaştem problemele cu care se lovesc concetăţenii noştri în momentul în care primesc aceste colete.
Europa Liberă: Dar până acum ce reacţii aţi recepţionat, şi dacă aceste reacţii au fost negative de ce aţi venit cu acest proiect, numai pentru a stârni lumea? Mai ales că înţelegem că nu mai insistaţi pe el…
Adrian Morărescu: Nu. Nu aş spune că nu insistăm pe el. Noi am venit cu un proiect în care ne-am expus poziţia. După care, după procedură legală l-am expediat ministerelor vizate. Am recepţionat propunerile, le-am expediat Biroului pentru reacţii cu diaspora - deci este o procedură normală în care vii cu un proiect, îl expui publicului, după care strângi propunerile, modifici proiectul dacă este nevoie şi îl expui încă o dată. Şi acum suntem în etapa la care strângem toate aceste propuneri, avize, recomandări, pentru ca să cristalizăm o normă într-un regulament ca să ajungem în situaţia în care cetăţeanul nostru, expediind un colet de peste hotare, să fie sigur că integritatea acestui colet se va păstra până va fi primit de familie. Şi vom putea să delimităm foarte clar ce este colet, şi ce este contrabandă. Să alegem grâul de neghină, cam asta e esenţa.
Europa Liberă: Microbuzele cu aceste bunuri trec prin vămile câtorva ţări…Dacă la vama altora n-au probleme, de ce aici ar trebui să fie altfel sau nu înţelegem noi ceva?
Adrian Morărescu: Noi nu spunem că este problemă. Noi vrem să delimităm foarte clar: ce este colet, să avem o delimitare strictă din start, să avem o procedură aşa ca aceste elemente criminale care utilizează aceste colete să nu aibă posibilitate să facă abuzuri şi să nu utilizeze munca cetăţeanului în copurile lor meschine. Asta e ideea.
Europa Liberă: Am citit lista cu limitele cantitative ale mărfurilor ce pot fi introduse sau scoase fără achitarea taxelor. Până acum, cum s-a făcut? De exemplu, dacă mă uit în această listă şi admit din capul locului că poate nu pricep toate nuanţele vamale, dar lista îmi dă voie să trimit doar două perechi de încălţăminte fără taxele respective. Dar dacă trimit trei perechi pentru trei copii rămaşi acasă din Italia…Ce mi se întâmplă? Nu aş vrea să intrăm în cazuistică, dar situaţii de acestea pot apărea zilnic.
Adrian Morărescu: Eu bănuiesc că dvs,. vă referiţi la lista mărfurilor de o singură introducere. Dacă la asta vă referiţi, această listă se referă la situaţia când o persoană intră pe teritoriul ţării cu careva mărfuri. Deci, coletele neînsoţite este un alt capitol complet.
Europa Liberă: Da. Am lămurit. Dacă este un alt capitol, atunci întrebarea cade de la sine. Deci, aici nu există limite.
Adrian Morărescu: Da, aici avem doar câteva reglementări care stipulează ce bunuri sunt de uz personal, care bunuri pot fi expediate etc. deci, nu este situaţia când intră însuşi cetăţeanul cu mărfuri asupra sa. Pentru că acolo, dacă vedeţi în acea listă, sunt şi telefoane mobile, şi calculatoare - un spectru foarte larg de mărfuri pe care cetăţeanul poate să le aducă în momentul în care traversează frontiera.
Europa Liberă: În general, cred că niciodată în istorie şi nici un serviciu vamal nu a putut convinge omul simplu să plătească cu bucurie taxele vamale … Ce va face Serviciul vamal dacă diaspora, de exemplu, şi rudele rămase acasă ale gastarbeiterilor se vor opune protestatar schimbării procedurilor, înăspririi acestor proceduri? Mai ales că iată acest subiect a început să fie exploatat şi politic de unii lideri de partide.
Adrian Morărescu: Noi venim cu un mesaj foarte clar: noi nu dorim să stabilim vreo taxă, noi nu dorim să impozităm coletele acestea neînsoţite pentru că e un lucru firesc. Ele nu au fost impozitate şi nu vor fi. Noi vrem să protejăm cetăţeanul că acel element din umbră să nu utilizeze munca acestuia pentru a-şi face business. Şi eu cred că cetăţeanul o să înţeleagă foarte clar mesajul nostru. Pentru că nu este corect ca cineva să muncească peste hotare, să trimită nişte mici ajutoare rudelor sale, iar altcineva, utilizând diferite căi, să folosească aceste colete, să mai pună nişte marfă a lui şi să o treacă nestingherit prin contrabandă pe teritoriul ţării. Asta este. Noi nu dorim ca să impozităm aceste colete, aceste produse alimentare. Deci, de fapt, un colet neînsoţit reprezintă în sine nişte produse alimentare şi mai ştiu eu câte ce. Pentru că nu are cetăţeanul nostru posibilitate să transmită loturi întregi de marfă pe teritoriul ţării. Sunt nişte lucruri foarte simple şi eu cred că este prea multă instigare lăsată asupra acestui proiect care, de fapt, reprezintă în sine un proiect foarte simplu. Noi doar vrem să facem curăţenie într-un sector.
