Singura bancă moldoveană cu capital de stat, Banca de Economii, se confruntă de câțiva ani cu problema creditelor neperformante. În ultimele luni, ea a ajuns în vizorul Fondului Monetar Internațional, dar și al politicienilor, care se întreabă dacă problemele băncii nu sunt cumva provocate tocmai de caracterul ei de stat, și dacă nu ar trebui privatizată. Alții, mai suspicioși, se tem că problemele băncii ar fi create artificial, pentru a ascunde furturi în toată legea, și pentru a putea fi vândută, când i-o veni rândul, la un preț foarte mic. Detalii în relatarea Lilianei Barbăroșie.
În 2009, fosta guvernare i-a impus să preia datoriile falimentarei Investprivatbank, episod după care se pare că nu și-a revenit nici acum.
În 2011, după schimbarea de putere de la Chişinău, banca şi-a pierdut o serie din cei mai importanţi clienţi, întreprinderi de stat, care şi-au mutat conturile într-o altă bancă considerată a fi loiala vicepreşedintelui parlamentului, democratului Vlad Plahotniuc.
A urmat apoi un conflict între acţionari care nu este se ştie dacă s-a aplanat definitivt.
Dar cel mai importat semnal de alarmă a fost formulat în decembrie trecut de către Fondul Monetar Internațional.
Recent, după publicarea rapoartelor bancare pentru anul 2012, a devenit cunoscut că pentru prima dată în istoria sa, Banca de Economii a înregistrat anul trecut pierderi, iar de aici şi până la speculaţiile că banca s-ar afla în prag de faliment e doar un pas.
Săptămâna trecută liderul comuniştilor Vladimir Voronin i-a trimis o scrisoare premierului Vlad Filat în care îi cerea să oprească declinul instituţiei financiare cu capital majoritar de stat, acuzând existenţa unei tentative de ruinare artificială a acesteia.
La câteva zile, un analist afiliat intereselor comuniştilor a declarat fără menajamnete într-o conferinţă de presă că banca ar fi falimentată deliberat ca să ajungă în posesia lui Vlad Filat, o acuzație respinsă de purtatorul de cuvînt al premierului .
Între timp echipa de management a băncii a spus că e victima unui atac mediatic bine orchestrat, de aceleaşi tip şi cu aceleaşi scopuri de care a mai fost nevoită să suporte şi anterior.
Dar autorităţile de reglementare din domeniu s-au declarat liniştite. Într-un interviu recent acordat Europei Libere ministrul finanţelor Veaceslav Negruţă spunea că guvernul are un plan de măsuri pentru oprirea declinului băncii.
Analistul economic Alexandru Tanas, director al agenţiei Infotag, redactor-şef al revistei „Bănci şi Finanţe”, ne-a spus că Banca de Economii se află într-adevăr într-o situaţie dificilă, dar că cel mai mult ar avea nevoie acum de linişte şi de eliminare a speculaţiilor.
„Banca bineînţeles are dificultăţi legate de o cotă substanţială de creditele neperformante. Dar problema este că o parte din oameni profită de această situaţie în scopuri meschine, iar altă parte - ascunde adevăratele probleme ale băncii. Adevărul e undeva pe la jumătate şi acest adevăr este că banca are anumite dificultăţi: asta înseamnă că creditele care urmau să fie recuperate nu sunt restituite de către creditori, fie de voie, fie de nevoie. Alta e problemă e că aceste credite urmau să fie date pe gajuri mai scumpe măcar cu 30 la sută. Cu asta banca într-adevăr are mari dificultăţi, pentru că gajurile s-au adeverit a fi mici. Toate acestea înseamnă că banca are nevoie de ajutor.
Ajutorul ar fi ca cel puţin nimeni să nu-şi retragă banii – îi am în vedere pe clienţi şi deponenţi. Altă modalitate de a ajuta banca este ca acţionarii să convină asupra unei emisii suplimentare de acţiuni. O emisie ar însemna o gură de aer proaspăt pentru bancă. Iată care este acum problema statului, adică a acţionarului principal. Ca să facă emisia, statul trebuie să fie sigur că va avea cu ce o cumpăra. Dacă nu va avea bani, atunci ea va ajunge în mâinile altcuiva şi, implicit, acel cineva va căpăta controlul asupra băncii”.
O opinie similară a formulat pentru Europa Liberă expertul financiar Natan Garştea:
„Problema este că o serie de credite acordate anterior au fost trecute la un grad mai mare de risc. Banca a degradat aceste credite şi parte din ele au fost trecute la pierderi. Din câte îmi dau seama ei au făcut o revizuire a creditelor şi le-au trecut pe unele la neperformante. Situaţia nu aş zice că este critică, pentru că pernă de lichidităţi este destul de mare. Dar asta înseamnă că multe credite s-au dat fără a se asigura suficient împotriva riscurilor. Deja ţine de mai mulţi factori: dacă va continua să acorde asemenea credite la clienţi cu bonitatea scăzută, atunci situaţia va deveni critică. Dacă îţi schimbă politica de acordare a creditelor şi reuşeşte să recupereze o parte din creditele vechi, situaţia se va ameliora. Oricum, nu arată deloc bine pentru bancă şi trebuie să fie monitorizată destul de atent.”
