În Republica Moldova, mulţi funcţionarii, chiar dintre cei chemaţi să combate mita, fie nu percep corupţia ca fiind corupţie, fie n-ar raporta-o dacă ar întâlni-o. Un sondaj realizat de Transparancy International Moldova printre angajaţii ai cinci instituţii de stat, printre ele Centrul Naţional Anticorupţie, Departamentul Vamal sau Fisc, a arătat că aproape o treime nu ar face cunoscute cazurile de corupţie despre care ar afla, mulţi dintre ei considerând că astfel şi-ar crea probleme în plus.
Discutăm despre această şi alte constatări năucitoare ale sondajului TI cu experta de la organizaţia – autoare a cercetării, Ianina Spinei.
Europa Liberă: Un nou studiu Transparency Internaţional, făcut public recent, dnă Spinei, și noi concluzie foarte și foarte neliniștitoare. Întâi de toate, cât de corect este să constatăm în urma acestui sondaj o toleranţă foarte largă faţă de tot ce e corupţie, în unele cazuri chiar de sabotare a luptei cu actele de corupţie. Înţeleg că că fiecare al treilea funcționar nu ar raporta cazurile de corupție, cam tot atâţia nu percep conflictul de interese ca pe ceva ce ar putea duce la corupţie?
Ianina Spinei: „Da, într-adevăr, am tras mai multe concluzii care ne neliniştesc. Acestea ţin şi de nivelul insuficient de familiarizare al angajaţilor autorităţilor publice cu ceea ce este un conflict de interese; sub aspect de exemplificare, dacă bifează corect opţiunea de răspuns, atunci când îi rugăm să exemplifice, din păcate foarte mulţi confundă un conflict de interese cu fenomenul corupţiei.”
Europa Liberă: Cred că ar trebui să precizăm că este vorba despre angajaţi ai Inspectoratului Fiscal, Centrului Anticorupţie…
Ianina Spinei: „E vorba despre cinci autorităţi publice în care am efectuat sondajul: Fisc, Serviciul Vamal în cele două subdiviziuni - Biroul Vamal Chişinău şi Aparatul central, Ministerul Transporturilor, Centrul Naţional Anticorupţie.
Într-adevăr, nivelul de familiarizare este destul de modest, cu toate că sunt unele schimbări spre bine. Dar există interpretarea negativistă a ceea ce este interes personal, de fapt, ca interes personal sunt indicate cazurile de încălcare a restricţiilor şi incompatibilităţilor sau chiar situaţii de corupţie.
În ceea ce priveşte nedenunţarea actelor de corupţie, sau disponibilitatea de a denunţa, noi vedem că este o tendinţă pozitivă – a crescut ponderea celor care consideră că vor anunţa autorităţile despre existenţa unor cazuri de corupţie, în comparaţie cu 2010, dacă vedem trendul.
Este foarte important aici să vedem şi motivaţia nedenunţării cazurilor de corupţie deoarece cea mai mare parte a respondenţilor care nu vor semnala despre corupţie, spun că aceasta le-ar crea doar probleme, sau că nu are sens să anunţi despre corupţie unor oameni corupţi şi asta, într-adevăr, trezeşte multe semne de întrebare.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să alegeţi alte două-trei concluzii cele mai importante ale acestui chestionar, care ar fi acelea?
Ianina Spinei: „La general, vreau să zic că nu doar autorităţile publice sunt un actor important în tratarea conflictelor de interese în Republica Moldova. Ceea ce se face la nivelul autorităţilor publice centrale este un motiv de a spune că este un început, foarte modest şi se merge cu mecanismul, cu persoanele responsabile, dar se trece cu vederea raportarea conflictelor de interese şi asta este foarte alarmant. Sunt şi alţi actori, să nu uităm că există Comisia Naţională de Integritate, care şi-a început activitatea şi merge foarte modest pe acest vector.
E necesară consolidarea capacităţilor acestei comisii deoarece ea nu trebuie doar să plaseze declaraţiile de interese şi de venituri ale funcţionarilor pe pagina web. Principala ei funcţie este de a controla, de a verifica aceste declaraţii, de a semnala despre nereguli şi a întocmi procese verbale sesizând instanţele de judecată. Ştim că la moment comisia este formată din patru membri, că deciziile sunt colegiale, dar comisia trebuie să aibă la îndemână şi un soft care i-ar permite să includă toate bazele de date existente ale Întreprinderii de Stat Registru, ale cadastrului şi multe-multe alte baze de date, astfel încât să faciliteze verificarea acestor declaraţii sub aspect de existenţă de neconformităţi şi să nu le acopere pe toate cele 50.000, ci doar acelea în care sunt careva discrepanţe între datele indicate în declaraţie şi cele din bazele de date.”
Europa Liberă: Deocamdată, se pare că această comisie mai şi pierde declaraţii - înţeleg că cele pe 2011 nu sunt de găsit.
Ianina Spinei: „E o întrebare foarte bună. Noi credem că comisia ar fi avut doar de câştigat dacă acele declaraţii de venituri şi proprietate, de interese personale care există în autorităţile publice centrale pentru 2011. Dacă aceste declaraţii ar fi preluate de Comisia Naţională de Integritate şi postate pe pagina web, aceasta ar permite şi o comparabilitate, inclusiv pentru mass-media, pentru ONG-iştii care monitorizează acest aspect şi ar arăta o deschidere a comisiei spre o conlucrare cu sursele de informaţie.”
Europa Liberă: Am să vă rog din nou să ne spuneți dacă am avea dreptate să spunem, privind rezultatele acestei cercetări, că mulți dintre funcționarii publici nu înțeleg prea bine ce e corupție și ce e factor ce duce la corupție? Am văzut acolo mulţi cred că e absolut normal ca un conducător de instituţie să ia o decizie în favoarea unei companii conduse de soţia lui, de exemplu.
Ianina Spinei: „De fapt, atunci când vorbim despre exemple de interese personale şi le încurcăm cu situaţii de luare a deciziilor în situaţii de conflict de interese, este un lucru foarte rău. Cea mai mare parte a respondenţilor, din păcate, confundă conflictele de interese cu cazuri de corupţie şi nu înţeleg că conflictele de interese trebuie raportate şi soluţionate în mod legal. De aceea anume exemplele abundă în eventuale situaţii de corupţie atunci când vrem să aflăm despre situaţii de conflicte de interese.
Mai e un moment, marea majoritate a respondenţilor nu a raportat în 2012 situaţii de conflicte de interese, ori asta nu înseamnă că asemenea situaţii nu au avut loc, sau că decizii nu au fost luate în situaţii de conflicte de interese. Mass-media ne arată foarte concret că asemenea situaţii au avut loc în special în Ministerul Mediului şi în alte autorităţi publice. Exemplele de conflicte de interese, în 2012, invocate de respondenţi, la fel, atestă faptul că în autorităţi au loc situaţii de conflicte de interese de genul influenţării de către funcţionari a proceselor de luare a deciziilor, verificarea de către angajaţi din autorităţile publice a firmelor afiliate, activitatea funcţionarilor în subordinea rudelor care sunt şefi sau angajarea în serviciu a persoanelor care se află în grade de rudenie cu aceştia.”
Europa Liberă: Ce legătură credeţi că ar putea fi constatată între aceste cifre, de exemplu, şi creşterea corupţiei surprinsă în alte sondaje ale organizației dvs.?
Ianina Spinei: „Eu aş putea trage o concluzie că autorităţile trebuie să intensifice activitatea de familiarizare a angajaţilor cu cadul legal, mai ales cu modificările care au intervenit pe parcursul ultimilor ani în cadrul legal. Pe necesitatea implicărilor subdiviziunilor de audit intern şi de securitate internă în supravegherea conflictelor de interese în cadrul autorităţilor publice, dar şi susţinerea angajaţilor de a raporta situaţii de conflicte de interese. Deci nu a trata în mod negativist persoanele care se află în situaţii de conflict de interese, ci de a-i motiva să anunţe, să raporteze aceste situaţii de conflicte de interese pentru ca ele să fie soluţionate în mod legal.”
Europa Liberă: Totuşi, aşa numitele eforturi de eradicare a corupţiei în Republica Moldova au înghiţit deja în ultimii ani milioane de euro. De obicei, aceste milioane sunt donate de partenerii de dezvoltare ai R. Moldova. Din punctul Dumneavoastră de vedere, ce atitudine ar trebui să aibă aceste organizaţii donatoare atunci când văd astfel de cifre?
Ianina Spinei: „Aceste cifre sunt de fapt o modalitate de a vedea evoluţia parcursului ţării noastre în ceea ce priveşte prevenirea corupţiei în serviciul public. Atunci când ne uităm la aceste cifre ne dăm seama că există destule carenţe în prevenirea corupţiei. Dar prevenirea nu trebuie să o interpretăm doar sub aspectul autorităţilor publice care sunt sub executiv. Transparency, de fapt, s-a focusat în mare parte asupra aplicării politicilor anti-corupţie în acele autorităţi care intră sub domeniul executivului.
Trebuie să ne dăm seama că există şi multe alte autorităţi care sunt menite să prevină şi să combată corupţia şi eu cred că este foarte important de conjugat eforturile pentru a contribui la prevenirea corupţiei mai ales în sectorul judiciar, acolo unde mai ales populaţia, cât şi înşişi funcţionarii publici văd o amploare foarte mare a acestui fenomen.”
Europa Liberă: Şi e foarte vizibil - aproape 70% din funcţionarii pe care i-aţi chestionat au indicat acest domeniu.
Ianina Spinei: „Este o paralelă cu rezultatele chestionării oamenilor simpli, reprezentanţilor gospodăriilor casnice, sub acest aspect şi mai ales că domeniul sectorului justiţiar poate vorbi despre finalitate în atragerea la răspundere a celor corupţi, iar acesta este unul dintre momentele care îi preocupă şi interesează cel mai mult pe oameni, deoarece potrivit aceloraşi răspunsuri, lupta cu corupţia nu merge foarte bine la noi deoarece nu există finalitate, nu există punitate şi această problemă nu este luată în mod serios de către autorităţi.”
