Imediat dupa ce compania americana Chevron a anuntat ca va incepe in a doua jumatate a acestui an forajele de explorare pentru a vedea cit de eficienta ar fi aducerea la suprafata a gazelor de sist, rumoarea si protestele au reinceput in România.
In mod surprinzator peste 8 mii de oameni din mai multe judete, multi preoti si oameni politici au marsaluit la Birlad impotriva explorarii si exploatarii gazelor de sist.
Este o surpriza, fiindca in 2010, cind au fost taiate salariile cu 25 la suta, sindicatele n-au reusit sa scoata pe strazile Bucurestilor nici 10 mii de persoane, desi aveau la indemina o infrastructura bine ramificata.
Aceasta manifestare de la Birlad a fost pusa in legatura de „Evenimentul Zilei” cu un fragment dintr-un text publicat de „Vocea Rusiei”, oficiosul guvernului de la Moscova :„Sofia a fost prima rindunică a primăverii europene, ramine de vazut cind vor inflori ghioceii de la București.”
Trimiterea este catre criza guvernamentala din Bulgaria, in vreme ce nici situatia din România nu este foarte calma din cauza conflictelor din coalitia de guvernare, dar si a factorilor externi, nu doar cei implicați in manifestarile anti-gaze de sist, ci si in atacurile cibernetice puternice care au avut loc zilele trecute, potrivit declaratiilor de vineri ale Serviciului Roman de Informatii.
Odata cu România au fost atacate mai multe state europene, dar oficialitățile de la București nu au vrut sa spuna cine sint autorii. Potrivit unui diplomat de la Bruxelles, insa, cele mai multe atacuri cibernetice asupra tarilor euro-atlantice vin din Rusia și China.
În ceea ce o priveste, România este mai vulnerabila in fata Rusiei, iar premierul Victor Ponta declara chiar inainte de ridicarea moratoriului privind explorarea si exploatarea gazelor de sist ca Gazprom ar avea de pierdut cel mai mult daca România scoate acest combustibil la suprafata.
România ar putea fi prima tara est-europeana care ar putea scapa de dependenta de gazul rusesc daca exploatarea gazelor de sist are succes.
Administratia pentru informatii privind energia din Statele Unite (EIA) estimeaza ca România, Bulgaria si Ungaria ar putea avea peste 500 de miliarde de metri cubi de gaze de sist, cu putin peste consumul anual al Europei si suficient pentru a acoperi nevoile României pentru aproape 40 de ani.
Nervozitatea Moscovei este in crestere pe masura ce posibilitatea extragerii gazelor de sist devine realitate, iar site-ul radioului „Vocea Rusiei” nu lasa nici un dubiu asupra acestor iritari.
Pe de altă parte, doi dintre principalii clienti ai Gazprom, Polonia si Ucraina s-au declarat deja gata sa investeasca miliarde de euro pentru a folosi aceasta controversata sursa de energie, iar România si Lituania se pregatesc sa faca acelasi lucru.
Gazul de sist se gaseste intre placile de sist sau in straturile de carbune aflate la o adincime mult mai mare decit zacamintele conventionale. Impactul extragerii acestui gaz asupra mediului este totusi riscant, spun ecologiștii, care atrag atentia ca pentru un singur foraj e nevoie de pina la 10 milioane de litri de apa tratata cu substantele chimice care duc la fisurarea rocilor. Aceste substante ar putea polua pinzele freatice si otravi apa potabila.
De partea cealalta, presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta socotesc ca independenta energetica a României este mai importanta decit retoricile organizatiilor international ecologice, care in mod traditional, dar indirect, au primit mereu sprijin financiar din Rusia.
Intr-un raport dat publicitatii anul trecut de KPMG, expertii acestei companii subliniau ca Polonia, România si Ucraina sint pietele cele mai promitatoare din Europa de Est pentru gazul de sist, tocmai fiindca aceste tari ofera „sustinerea politica necesara, infrastructura existena si o experienta importanta" in productie.
