Joi va avea loc la Bruxelles reuniunea ministrilor de interne ai UE, care se anunta foarte tensionată, mai ales in urma remarcilor ministrului român Radu Stroe la adresa omologului sau german Hans-Peter Friedrich. Acesta a spus că „Germania a pierdut ocazia să tacă” si că „ministrul a depăşit limita”. Cei doi vor participa la întâlnirea de joi.
Intr-un interviu publicat in ultimul număr al săptămânalului german Der Spiegel, ministrul german Friedrich a avertizat limpede că țara lui va opune un veto daca România va insista sa supună la vot chestiunea aderării sale la Schengen. Pe lângă toate neajunsurile puse in lumina in ultimul raport al Comisiei Europene, declarațiile recente ale mai multor politicieni români din coaliție guvernamentală nu au ajutat deloc cauza primirii României in Schengen. Asa a fost de exemplu declarația lui Crin Antonescu, potrivit căruia „Aderarea la spaţiul Schengen nu a fost niciodată prima prioritate pentru România”.
Premierul Ponta a anunțat deja ca ministrul roman de interne Stroe va renunța sa mai ceara joi supunerea la vot a aderării României, existând semnale clare ca mai multe țări, nu doar Germania, ar opune un veto cererii României de a fi primită in spațiul Schengen. In afara de Germania si Olanda, si-a anunțat deja public opoziția, insa numărul celor care se opun primirii României este mult mai ridicat.
Șeful grupului socialist din Parlamentul European, austriacul Hannes Swoboda, a criticat la rândul lui poziția Germaniei, spunând ca „amenințarea cu veto este un gest populist”... Poziția sa nu o reflecta insa decât pe cea a socialistilor din Parlamentul European, care sprijină solid coaliția USL de la București. Atunci cînd se ajunge la poziția capitalelor țărilor membre, refuzul de a accepta deja România in Schengen nu e influențat deloc de orientarea politica a respectivelor guverne. Exista astfel semne că până si socialista Franță ar vota împotriva, in ciuda întâlnirii recente dintre Ponta si președintele François Hollande.
Dintre țările UE, in afara de România si Bulgaria doar Ciprul, Anglia si Irlanda nu fac parte din spațiul Schengen, cele doua din urma, Anglia si Irlanda, pentru ca au refuzat de la început, beneficiind de o clauză „opt-aut” de excepție.
Bulgaria, care e ținută la distanță, ca si România, a fost mult mai puțin vehementă în chestiunea Schengenului si nu s-au auzit in ultima vreme vociferari de la Sofia. Este drept insa ca Bulgaria trece printr-o criza politica, dupa demisia guvernului lui Boiko Borisov. Pe deasupra, in procesul sau de monitorizare a justiției, similar cu cel la care e supusă România, Bulgaria are de facut față unui reproș suplimentar. Pe lîngă insuficientele măsuri se combatere a corupției, Bulgaria se mai lupta si cu serioase rețele de criminalitate organizată, lucru care se reflectă in rapoartele periodice ale Comisiei Europene.
