Acum aproape un an, în timpul campaniei electorale din Franţa, Victor Ponta nu numai că şi-a declarat sprijinul necondiţionat pentru candidatul socialist François Hollande, dar a avut o ieşire de o extremă şi deplasată violenţă la adresa preşedintelui încă în funcţie Nicolas Sarkozy. De atunci încoace, Ponta nu pierde nici un prilej să ne spună că are relaţii privilegiate cu François Hollande şi cu guvernul socialist, cu care împărtăşeşte aceleaşi valori şi mai ales proiectul de a înlocui în Europa politica austerităţii cu o politică a creşterii şi a dezvoltării economice. Şi Victor Ponta şi alţi lideri de la Bucureşti i-au adus, pe de altă parte, nenumărate critici doamnei Angela Merkel, care e găsită vinovată nu doar pentru rămînerea în funcţie a lui Traian Băsescu ci şi pentru tot ce se întîmplă rău în Uniunea Europeană.
Cînd vorbeşte atît de entuziast despre actualul guvern de la Paris, Victor Ponta se preface că nu ştie o serie de lucruri esenţiale. Exceptînd căsătoria între homosexuali, celelalte puncte din programul socialist rămîn pure deziderate. Mai mult: situaţia economică s-a degradat şi continuă să se degradeze. Şomajul a atins 10,2%, cel mai ridicat nivel din 1999 încoace. Şi în rîndul tinerilor rata şomajului atinge un record negativ, 25,7%. Deficitul public va fi de cel puţin 3,7%, şi nu 3% aşa cum se angajase Franţa în faţa partenerilor europeni. Conflictele de muncă s-au înmulţit, s-au închis uzine, guvernul s-a dovedit incapabil să intervină. Şi asta în ciuda faptului că există un minister al... Redresării Productive! Doar în Franţa socialistă a lui Hollande se poate inventa un minister cu o asemenea titulatură. Colac peste pupăză, guvernul anunţă că va trebui reformat sistemul de pensii, adică tocmai ce-şi propusese fosta guvernare de dreapta. În sfîrşit, cota de popularitate a preşedintelui Hollande a scăzut vertiginos, ea este acum – culmea! – inferioară celei a fostului preşedinte Sarkozy. În contrast, îmi pare rău pentru dl Ponta şi pentru colegii săi de alianţă, economia germană funcţionează aproape la capacitate maximă.
Şi încă o întrebare: să fie astăzi atît de caldă şi de solidă prietenia dintre guvernele de la Paris şi Bucureşti? Premierul Ponta a făcut mare caz de vizita sa în capitala Franţei unde ar fi găsit înţelegere deplină, inclusiv în ce priveşte problema intrării în spaţiul Schengen. E posibil, numai că – pînă una-alta - cu Schengenul trebuie să mai aşteptăm. Aş fi însă foarte curios ce a discutat delegaţia română cu ministrul de interne Manuel Valls, care a adoptat, în repetate rînduri, o poziţie foarte dură faţă de prezenţa romilor în Franţa. Ca să-i liniştească pe francezi, şi nu numai pe ei, Ponta a declarat că va rezolva problema, deoarece romii vor fi readuşi în România, unde vor lucra în... fabrici. Care fabrici? ar exclama cineva care nu ştie că premierului român îi place să facă tot felul de glume. Din nefericire, nu toate reuşite.
