Incepind de astazi in regiunea transnistreană sunt recrutaţi şi încorporati tinerii între 18 şi 27 de ani. Liderul regiunii, Evgheni Şevciuk, a semnat la sfîrşitul săptămînii trecute un decret în acest sens. Astfel, tinerii din regiunea transnistreană care vor fi recrutaţi vor incălca de fapt, Constituţia Moldovei, căci structurile militare ale regiunii separatiste nu sunt recunoscute de Chisinau. Alla Ceapai a stat de vorbă cu juristul Alexandru Zubco de la asociaţia Promo Lex despre aceasta situaţie şi despre condiţiile impuse locuitorilor din partea cealaltă a Nistrului.
Acest fenomen nu este unul nou, deja de 20 de ani practic au loc aceste înrolări forţate. Sunt înrolaţi cetăţeni ai Republicii Moldova şi a altor state în aceste structuri şi sunt obligaţi să depună jurământul unui regim anticonstituţional.”
Europa Liberă: Dar sunt forţaţi să execute serviciul militar chiar şi acei tineri care eventual nu au aşa numitul paşaport transnistrean?
Alexandru Zubco: „Cei care domiciliază acolo majoritatea sunt documentaţi cu actele respective, adică cu paşapoarte transnistrene să le spunem aşa. Nu pot să vă spun că nu sunt înrolaţi persoanele care nu au cetăţenia transnistreană. Nu pot să vă spun, dar asta nu înseamnă că nu există, poate şi există. Ideea este că cetăţenia respectivă nu este recunoscută, deci automat ea nu există. Şi atunci când tinerii sunt înrolaţi, ei sunt înrolaţi ca cetăţeni ai Republicii Moldova sau a Rusiei, Ucrainei.”
Europa Liberă: Dar există pentru aceşti tineri o alternativă, din moment ce serviciu militar este obligatoriu în stânga Nistrului?
Alexandru Zubco: „Da, serviciu militar este obligatoriu pentru bărbați. Serviciu de alternativă sau civil, cum există în partea dreaptă a Nistrului, în regiunea transnistreană nu există. Practic persoanele care vor să refuze serviciul sub arme substituindu-l cu un serviciu de alternativă nu o pot face, din contra ei sunt acuzaţi de eschivare ilegală de la serviciu militar şi sunt amendaţi, fie atraşi la răspundere penală.”
Europa Liberă: Dar cum se pot proteja aceşti tineri de această înrolare forţată?
Alexandru Zubco: „În primul rând noi am mizat întotdeauna pe rolul activ al autorităţilor constituţionale, fără implicarea cărora situaţia tinerilor de acolo nu poate fi soluţionată în nici un mod. La nivel general, ar trebui să existe o poziţie sau cel puţin acum o informare activă a tinerilor din stânga Nistrului ca să fie înrolaţi în forţele armate ale Republicii Moldova şi nu în cele din stânga Nistrului.
Am propus că să fie creat un centrul militar specializat pentru regiunea transnistreană, pentru problemele care sunt acolo, astfel încât ele să nu fie dispersate la secţiile teritoriale, fiindcă lor le este mult mai dificil. Evident, o altă serie de propuneri era ca la prima documentare cu buletin de identitate moldovenesc să fie luaţi în evidenţă militară de către autorităţile constituţionale, adică direct. Şi atunci tânărul merge la domiciliu, acasă şi arată adeverinţa de recrut că este încorporat, luat în evidenţă de autorităţile constituţionale. Până când tendinţa respectivă nu spunem că nu este, dar ea nu este la un nivel care să acopere acest fenomen.
Autorităţile au obligaţia de a acţiona, nu de a aştepta ca tinerii să vină singuri. Noi nu avem acum refuz referitor la faptul ca Centrele militare din Republica Moldova să încorporeze pe cei din stânga Nistrului, nu este un refuz, dar nu este o informare.”
Europa Liberă: Adică să înţeleg că tinerii au posibilitate să aleagă?
Alexandru Zubco: „Nu numai că au posibilitatea să aleagă, ei, conform Constituţiei Republicii Moldova, sunt obligaţi să execute serviciul militar în forţele armate ale Republicii Moldova, ei fiind cetăţeni ai statului Republica Moldova. Din cauza situaţiei social-economice de acolo ei nu pot să facă sau cel puţin sunt în primul rând citaţi acolo şi atunci ei sunt nevoiţi practic, sunt forţaţi să execute aşa zisul serviciul în structurile respective.”
Europa Liberă: Problema e că nu toţi cunosc că au această alternativă, adică să facă serviciul militar pe malul drept al Nistrului?
Alexandru Zubco: „Asta este problema de bază. Este de obligaţia autorităţilor centrale de ai încorpora, inclusiv şi de a-i informa. Lucrul trebuie urnit din loc fiindcă gravitatea fenomenului este că cetăţenii Republicii Moldova depun jurământul unui regim anticonstituţional care proclamă Republica Moldova inamicul numărul unu. Şi atunci, ce facem noi cu tinerii respectivi. În caz de conflict armat ei vor fi obligaţi să lupte împotriva statului a cărui cetăţeni sunt.”
Europa Liberă: Ştiu că asociaţia Promo-Lex primeşte plângeri de la recruţi, de la rudele acestora, îşi puteţi cumva ajuta când auziţi de la ei că au fost înrolaţi forţat?
Alexandru Zubco: „Noi primim şi înregistrăm plângerile, asistăm în cazuri particulare victimele şi beneficiarii. Pentru fiecare caz separat încercăm şi depunem eforturi ca să ajutăm. În multe situaţii însă este practic imposibil, având în vedere că persoana trebuie să meargă înapoi în teren, mă refer la persoanele care au fost anunţate în căutare. Ele practic nu pot să revină la domiciliu, acasă. Şi vă imaginați un tânăr de 18 ani unde poate el să meargă dacă nu are rude în partea dreaptă a Nistrului? Viaţa lui practic e urnită din loc, risipită.
Sunt situaţii destul de complexe şi foarte încurcate. În unele situaţii nici autorităţile nu pot să intervină fiindcă nu este vacuumul respectiv de legislaţie, acte normative, nu este o bază legală specială pentru asemenea situaţii şi iarăşi este un cerc vicios. Este foarte dificil ca să ajuţi să obţii nişte rezultate scontate, dar noi depunem eforturi cel puţin.”
