Câţi moldoveni lucrează în Rusia? De ce nu se potrivesc cifrele de la Moscova cu cele de la Chişinău

Banca Naţională a dat astăzi publicităţii datele privind nivelul remitenţelor în primele trei luni ale anului. Acestea au crescut cu aproape 15 la sută, astfel că s-a atins nivelul record dinaintea crizei financiare din 2008. Banca Naţională, citată de Moldpres, estimează la aproximativ 700 de mii numărul total al moldovenilor care lucrează în străinătate. O cifră care pare să infirme estimările de la Moscova. Câţi moldoveni lucrează cu adevărat în străinătate ar vrea să ştie multă lume, nu numai corespondenta Europei Libere, Liliana Barbăroşie:

În Republica Moldova nu există cifre sigure despre migraţie, dar Victor Lutenco, director al Biroului pentru relaţii cu diaspora, spune că cele aproximative existente sunt mult mai mici decât datele pomenite de autorităţile ruse:

„Eu foarte mult mă îndoiesc că aceasta reprezintă realitatea. Încercăm acum să revedem sursele pe care le avem, dar ele nu indică o cifră atât de mare - între 250 şi 300 de mii de persoane. Trebuie să avem în vedere că în raport cu Federaţia Rusă există fenomenul migraţiei circulare, de aceea s-ar putea ca persoanele să fie înregistrate multiplu. Dar tocmai asta încercăm acum să verificăm.”

Aşadar, autorităţile de la Chişinău estimează că în Federaţia Rusă muncesc cel mult 300 de mii de moldoveni. Ceva mai mulţi – în jur de 350 de mii – ar munci în ţările Uniunii Europene.

De ce însă cei plecaţi nu pot fi număraţi cu exactitate? Pentru că una din sursele oficiale, Biroul naţional de statistică, care estimează că până acum în jur de 300 de mii de moldoveni au plecat la muncă, dar pe ambele direcţii - UE şi Rusia, îşi bazează estimările pe sondajele printre rudele rămase acasă, iar moldovenii pot minţi în sondaje atunci când cred că o sinceritate prea mare ar putea dăuna celor plecaţi.

Datele referitoare la ieşirile şi intrările din ţară pe care le deţin grănicerii sunt, de asemenea, inexacte şi asta din cauza segmentului transnistrean, necontrolat de autorităţile de la Chişinău. Dar şi pentru că mai există încă fenomenul migraţiei ilegale. Precum şi din cauza că scopul declarat de persoanele ce traversează graniţa nu coincide întotdeauna cu cel adevărat.

Se poate însă presupune că cifra de 500 de mii de persoane – cetăţeni moldoveni aflaţi la muncă în Federaţia Rusă - ar fi consecinţa unui val de migraţie spre Rusia dinspre UE, a moldovenilor goniţi de criza economică din aceste ţări? Victor Lutenco este mai degrabă sceptic:

„Noi nu am observat o astfel de tendinţă. Criza din UE mai mult denotă o imigraţie în interiorul UE, de la sud spre nord, adică din ţările mai puternic afectate de criză spre cele mai puţin afectate. Din Grecia, Italia Portugalia, spre Franţa sau Germania.”

Sociologul Artiom Maister, care a dedicat recent un articol migraţiei, un articol întitulat „Naţiune în migraţiune” şi publicat pe un site informaţional, sublinia că, chiar şi cu această confuzie la nivel de cifre, este ştiut că majoritatea migranţilor moldoveni, mai exact 68 la sută, muncesc totuşi în Federaţia Rusă. S-ar schimba ceva în percepţia acestei probleme dacă s-ar adeveri că cifrele sunt de cel puţin două ori mai mari, aşa cum spun autorităţile ruse, l-am întrebat:

„Nu ar fi o răsturnare de situaţie, dar acest lucru ar accentua foarte clar direcţia pe care ar trebui să se lucreze. Asta ar însemna că autorităţile ar trebui să-şi concentreze atenţia pe această direcţie şi să perfecţioneze baza legală, să semneze acorduri suplimentare în privinţa oficializării muncii, recunoaşterea experienţei de muncă, a stagiului de muncă etc. Deci, există nişte chestiuni tehnice pe care statul ar trebui să depună maxim efort. Pentru că cele mai grave probleme la acest capitol sunt în raport cu Rusia. Cu Irlanda, Belgia, Israel etc, există mult mai multe acte oficiale semnate care protejează migranţii decât cu Rusia, pe când ei ar putea fi net mai mulţi.”

Datele Băncii Mondiale arată că în jur de 800 de mii de moldoveni ar fi plecaţi să muncească în străinătate.

Autorităţile de la Chişinău au încercat, în repetate rânduri până acum, să lanseze un program eficient de stimulare a unor afaceri acasă deschise de migranţi sau rudele lor, însă fără prea mare succes, în opinia observatorilor. O altă idee ar fi ca statul să convingă migranţii să-şi păstreze economiile în instrumente financiare din Republica Moldova, dar nici cu aceasta autorităţile nu au obţinut deocamdată prea multe succese.