În urmă cu zece zile parlamentul a aprobat modificarea legii electorale, astfel ca în viitor deputații să fie aleși atât pe liste de partid, cât și prin vot uninominal. Rapiditatea schimbării a trezit îngrijorarea Consiliului Europei, exprimată într-un interviu cu Europa Liberă de secretarul lui general, Thorbjoern Jagland, care a spus că o decizie așa de importantă trebuie discutată temeinic, în public. Politicienii de la Chișinău l-au auzit și au programat pentru astăzi la parlament o dezbatere deschisă. Detalii are Liliana Barbăroșie.
Comisia parlamentară specială creată pentru a analiza post factum posibilele efecte ale unui scrutin mixt cu care a fost înlocuit cel proporţional, pe liste de partid, a refuzat să spună cu ce propunere va veni la sfârşitul săptămânii în faţa Parlamentului. După o şedinţă cu mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai unor instituţii ce ar trebui să pună în practică modificarea, comisia a adunat, însă, se pare, suficiente pretexte de care s-ar putea folosi pentru a propune să se renunţe, cel puţin deocamdată, la această schimbare radicală a sistemului electoral.
Comisia în funte cu liberal-democratul Tudor Deliu examinează posibilele probleme pe care le-ar aduce scrutinul mixt după ce o lege ce ar statua schimbarea a intrat în vigoare din mers, fără măcar să fi fost imitată vreo încercare de discuţie publică. Dezamăgirea unor reprezentanţi ai societăţii civile în legătură cu asta este atât de mare, încât, invitaţi astăzi să dezbată legea, ei au refuzat discuţiile constructive. Un exemplu este analistul politic Corneliu Ciurea:
„De vreme ce parlamentul a votat această lege, el trebuie să-şi asume toată responsabilitatea şi consecinţele. S-a votat – foc la ghete.”
La fel de supărată s-a arătat Galina Bostan, directorul Centrului de Prevenire şi Combatere a Corupţiei:
„Nu ştiu, să decidă parlamentul. Ei ne consultă pentru că au apărut aceste probleme între ei. Dar ideea de a examina din nou acest sistem mixt mie mi se pare grav. Este o lovitură puternică asupra imaginii parlamentului. A proceda aşa este un semnal foarte prost pentru cetăţean, când parlamentul îşi schimbă brusc, la 180 de grade, părerea.”
Printre părerile împărtăşite totuşi comisiei, cele mai multe au fost împotriva schimbării sistemului electoral. Pentru că ar fi nedrept în raport cu cetăţenii aflaţi la muncă în străinătate şi cu cei din stânga Nistrului, pentru că ar avea efecte dramatice în favoarea unor partide mai mari şi că ar stimula corupţia electorală. Aşa că democraţii, cei despre care liberal-democraţii spun că s-au folosit de contextul negocierii unui nou guvern pentru a împinge un sistem favorabil doar lor, spun că abrogarea legii e ca şi decisă:
„Se pare că colegii din PLDM şi PCRM au luat deja decizia. Ei probabil vor abroga legea prin care a fost instituit sistemul mixt. Cu alte cuvinte toate eforturile vor fi aduse la zero şi orice propunere nu am face, nu ar ajuta.”
Iată însă ce crede şeful comisiei Tudor Deliu despre legea pe care a sprijinit-o personal, alături de colegii săi din grupul parlamentar al liberal-democraţilor:
„Noi nu ne dezicem de acest sistem mixt, numai nu la momentul actual. Părerea mea este că acest sistem poate fi implementat după o reformă administrativă. Pe autori trebuie să-i întrebaţi de ce s-au grăbit.”
Cel mai probabil comisia va propune parlamentului fie abrogarea, fie amânarea pe un termen nedefinit a reformei. Nu se ştie însă dacă nu va interveni Curtea Constituţională sesizată astăzi de liberali în contextul interimatului funcţiei de preşedinte a parlamentului pe care acest grup parlamentar îl consideră neconstituţional. Dacă instanţa le va da dreptate, orice decizie luată de parlament după demiterea speakerului Marian Lupu ar putea fi anulată.
Intenţia majorităţii neformale dintre PLDM şi PCRM de a abroga o lege deja intrată în vigoare poate crea şi un precedent periculos. Câţiva reprezentanţi bisericeşti au anunţat astăzi că vor abrogarea legii egalităţii şanselor, o lege votată de parlament cu un an în urmă după lungi şi zgomotoase proteste iniţiate de biserică împotriva guvernanţilor.
Comisia parlamentară specială creată pentru a analiza post factum posibilele efecte ale unui scrutin mixt cu care a fost înlocuit cel proporţional, pe liste de partid, a refuzat să spună cu ce propunere va veni la sfârşitul săptămânii în faţa Parlamentului. După o şedinţă cu mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai unor instituţii ce ar trebui să pună în practică modificarea, comisia a adunat, însă, se pare, suficiente pretexte de care s-ar putea folosi pentru a propune să se renunţe, cel puţin deocamdată, la această schimbare radicală a sistemului electoral.
Comisia în funte cu liberal-democratul Tudor Deliu examinează posibilele probleme pe care le-ar aduce scrutinul mixt după ce o lege ce ar statua schimbarea a intrat în vigoare din mers, fără măcar să fi fost imitată vreo încercare de discuţie publică. Dezamăgirea unor reprezentanţi ai societăţii civile în legătură cu asta este atât de mare, încât, invitaţi astăzi să dezbată legea, ei au refuzat discuţiile constructive. Un exemplu este analistul politic Corneliu Ciurea:
„De vreme ce parlamentul a votat această lege, el trebuie să-şi asume toată responsabilitatea şi consecinţele. S-a votat – foc la ghete.”
La fel de supărată s-a arătat Galina Bostan, directorul Centrului de Prevenire şi Combatere a Corupţiei:
„Nu ştiu, să decidă parlamentul. Ei ne consultă pentru că au apărut aceste probleme între ei. Dar ideea de a examina din nou acest sistem mixt mie mi se pare grav. Este o lovitură puternică asupra imaginii parlamentului. A proceda aşa este un semnal foarte prost pentru cetăţean, când parlamentul îşi schimbă brusc, la 180 de grade, părerea.”
Printre părerile împărtăşite totuşi comisiei, cele mai multe au fost împotriva schimbării sistemului electoral. Pentru că ar fi nedrept în raport cu cetăţenii aflaţi la muncă în străinătate şi cu cei din stânga Nistrului, pentru că ar avea efecte dramatice în favoarea unor partide mai mari şi că ar stimula corupţia electorală. Aşa că democraţii, cei despre care liberal-democraţii spun că s-au folosit de contextul negocierii unui nou guvern pentru a împinge un sistem favorabil doar lor, spun că abrogarea legii e ca şi decisă:
„Se pare că colegii din PLDM şi PCRM au luat deja decizia. Ei probabil vor abroga legea prin care a fost instituit sistemul mixt. Cu alte cuvinte toate eforturile vor fi aduse la zero şi orice propunere nu am face, nu ar ajuta.”
Iată însă ce crede şeful comisiei Tudor Deliu despre legea pe care a sprijinit-o personal, alături de colegii săi din grupul parlamentar al liberal-democraţilor:
„Noi nu ne dezicem de acest sistem mixt, numai nu la momentul actual. Părerea mea este că acest sistem poate fi implementat după o reformă administrativă. Pe autori trebuie să-i întrebaţi de ce s-au grăbit.”
Cel mai probabil comisia va propune parlamentului fie abrogarea, fie amânarea pe un termen nedefinit a reformei. Nu se ştie însă dacă nu va interveni Curtea Constituţională sesizată astăzi de liberali în contextul interimatului funcţiei de preşedinte a parlamentului pe care acest grup parlamentar îl consideră neconstituţional. Dacă instanţa le va da dreptate, orice decizie luată de parlament după demiterea speakerului Marian Lupu ar putea fi anulată.
Intenţia majorităţii neformale dintre PLDM şi PCRM de a abroga o lege deja intrată în vigoare poate crea şi un precedent periculos. Câţiva reprezentanţi bisericeşti au anunţat astăzi că vor abrogarea legii egalităţii şanselor, o lege votată de parlament cu un an în urmă după lungi şi zgomotoase proteste iniţiate de biserică împotriva guvernanţilor.
