Linkuri accesibilitate

Ţareuca: economia rurală şi combustibilul bio


Andrei Gîrlea: „Voi nu vă închipuiţi câte instituţii şi cât trebuie să alergi până primeşti autorizaţiile necesare…”

În acest an, peste o sută de şcoli şi grădiniţe din ţară se vor încălzi pe timp de iarnă utilizând energia regenerabilă. Noile sisteme de încălzire au permis şi crearea a peste 250 de noi locuri de muncă şi lansarea a zeci de afaceri de prelucrare a combustibilului bio. O astfel de întreprindere a pus-o pe picioare şi antreprenorul agricol Andrei Gîrlea din satul Ţareuca, raionul Rezina, pe care l-a vizitat Diana Răileanu:

Andrei Gîrlea prelucrează peste 3700 de hectare de terenuri agricole pe care cultivă grâu, rapiţă, orz şi plante aromatice. Până nu demult gospodarul ardea resturile după recoltarea roadei. Din acest an însă va utiliza deşeurile agricole pentru producerea combustibilului bio: „Până acum noi le dădeam foc, poluam aerul şi plăteam amenzi. Am început să le acumulăm, am cumpărat utilajul necesar şi avem o linie de brichetare şi una de peletare. La noi se acumulează peste 6 mii de tone de rămăşiţe vegetale, dacă am socoti şi paiele, şi resturile de la alte culturi.”

Andrei Gîrlea
Andrei Gîrlea
Europa Liberă: Pentru cât ajung aceste 6 mii de tone?

Andrei Gîrlea: „Dacă noi le-am folosi doar pentru obiectele social-culturale din primărie ne ajung pe trei, patru ani.”

La întreprinderea de prelucrare a resturilor cerealiere din Ţareuca vor munci peste 20 de săteni. Fiecare dintre ei va primi între trei şi şase mii de lei pe lună, promite Andrei Gîrlea: „Moldovenii noştri vor să aibă un loc de muncă, mai ales, cu un salariu decent, dar cu părere de rău, la noi, în Republica Moldova, sunt o mulţime de probleme legate de instituţii ale statului cum ar fi ecologia, cum ar reţelele electrice. Voi nu vă închipuiţi câte instituţii şi cât trebuie să alergi până primeşti autorizaţiile necesare.”

Europa Liberă: Sugeraţi că vi s-au pus piedici?

Andrei Gîrlea: „Nu e vorba de piedici, dar de birocratizare excesivă care nu este argumentată absolut deloc. La noi e ruinat tot, noi trebuie să restabilim, dar ca să faci acest lucru trebuie să depăşeşti o mulţime de birocraţi şi aşa mai departe.”

Mihail Olari
Mihail Olari
Primii beneficiari ai combustibilului bio produs la Ţareuca vor fi şcoala şi grădiniţa din sat. Deşi instituţiile se încălzeau cu gaz până iarna trecută, primarul localităţii, Mihail Olari, speră să economisească câteva sute de mii de lei, utilizând din acest an energia din biomasă: „Şcoala din 2005 este conectată la încălzirea cu gaze, însă comuna a decis să ne încălzim cu biomasă pentru că o să ne coste mai ieftin. Gazele naturale se scumpesc zi de zi, în schimb biomasă noi avem deoarece suntem ţară agrară şi toate câmpurile se prelucrează şi avem resturi.”

Europa Liberă: Unde lucrează majoritatea sătenilor?

Mihail Olari: „Sătenii lucrează o bună parte la Rezina, majoritatea sunt plecaţi peste hotare, în sat au rămas copii, bătrâni, invalizi şi care prelucrează pământul.”

Proiectul „Energie şi Biomasă” realizat de PNUD Moldova încurajează nu doar instituţiile publice să instaleze sisteme de încălzire pe bază de biomasă, dar şi gospodăriile casnice. Începând cu această lună moldovenii care vor să utilizeze cazane pentru arderea combustibilului bio, pot beneficia de o subvenţie de maxim o mie de euro.
XS
SM
MD
LG