In Romania, coabitarea dintre premierul social democrat si preşedintele de centru dreapta pare sa funcţioneze, dar în urma negocierilor care au avut loc si pentru a se ajunge la aceasta coabitare „civilizată”, independenţa justitiei se pare că are cel mai mult de pierdut. Sun semnul întrebării fiind pusa chiar independenţa ei.
„Nu vreau sa mai vad, ca anul trecut, scene din anii '50, cu procurori din vacanta, care cerceteaza oameni de la tara” a precizat astazi premierul Ponta adaugind ca in parchete ar fi putea fi „foarte multi oameni care au incalcat legea si trebuie sa raspunda” in privinta anchetelor pe care acestia le-au facut cind au verificat asta-vara neregulile de la referendumul pentru demiterea lui Traian Basescu.
Coabitarea dintre premierul de stinga al Romaniei si presedintele de dreapta al tarii are deja doua efecte evidente, unul pozitiv si altul negativ: au disparut luptele politice la virf si blocajele reciproce, dar, pe de alta parte, prima negociere serioasa intre cele doua parti a fost facuta pe seama justitiei.
Numirea procurorilor sefi si ai adjunctilor acestora nu a fost consecinta unui concurs, asa cum prevede legea si asa cum a cerut Comisia Europeana, ci o intelegere intre seful guvernului de la Bucuresti, socialistul Victor Ponta si presedintele Traian Basescu.
Este pentru prima data dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cind practicile din sfera juridica sint puse sub semnul intrebarii de ingerintele politice. Si tot pentru prima data a disparut garantia suprema a independentei Procuraturii anticoruptie, garantie asigurata pina nu de mult Daniel Morar, fostul sef al DNA - Directia Nationala Anticoruptie. El a fost de altfel cel care a tras si primul semnal de alarma, imediat ce premierul si presedintele au inceput negocierile si a aparut si primul nume vehiculat pentru sefia DNA: Codruta Kovesi, fosta procuroare generala, in urma careia Daniel Morar, delegat o vreme pentru aceasta functie, a fost nevoit sa stringa de prin sertare dosare incomode, facute uitate.
Pentru a scapa de el repede din aceasta zona periculoasa in care putea critica, Traian Basescu l-a numit pe Daniel Morar judecator la Curtea Constitutionala.
Incepind de astazi, insa, Codruta Kovesi a devenit sefa Directiei Nationale Anticoruptie. Ea a fost candidata preferata a presedintelui român care, in contrapartida, a fost nevoit sa-l accepte in fotoliul de procuror general pe Tiberiu Nitu, favoritul PSD, pe care in urma cu aproape patru luni il respinsese
Acest troc lasa spatiu de manevra suspiciunilor privind interventiile politice, mai ales ca la prima evaluare, facuta la inceputul anului, CSM Consiliul Superior al Magistraturii a notat in fisa de-acum procurorului general al Romaniei ca are „autocontrol scazut, o rezistenta scazuta la stress, irascibilitate, precum si o scazuta capacitate de mobilizare”. CSM s-a subordonat la rindul sau coabitarii, astfel incit Tiberiu Nitu, asa vulnerabil cum a fost descris in prima instanta a devenit Procuror General, cu girul CSM. Rezistenta sa la presiuni politice va fi probabil „scazuta”, daca e sa ne luam dupa prima fisa de apreciere din dosarul sau.
Mai mult, la instalarea procurorilor sefi a asistat si premierul român, care nu s-a putut abtine sa nu le dea un o sugestie, care pentru unii ar putea fi chiar un ordin, referitor la faptul ca procurorii au verificat corectitudinea referendumului de demitere a presedintelui, dupa lovitura de stat incercata atunci de Victor Ponta si aliatii lui. „Nu vreau sa mai vad, ca anul trecut, scene din anii '50, cu procurori din vacanta care cerceteaza oameni de la tara” a precizat astazi premierul român adaugind ca in parchete ar fi putea fi „foarte multi oameni care au incalcat legea si trebuie sa raspunda”.
Declaratia premierului roman reprezinta de fapt prima sa imixtiune in treburile justitiei, o acuzatie fara probe si chiar o amenintare la adresa celor care au avut curajul sa ancheteze neregulile unui scrutin.
