Sînt aici suficienţi indivizi, nu doar cei cocoţaţi în vîrful puterii, care critică pesimismul şi ideea că lucrurile stagnează în Moldova. „Se mişcă lucrurile, se primeneşte ţara, cam greu, e adevărat, dar se primeneşte! Nu mai e acum ceea ce a fost la începutul anilor '90! Se dezvoltă ţara, se schimbă societatea, ne transformăm mereu!” ne admonestează optimiştii, oamenii reflexivi şi sensibili care simt metamorfozele de la o poştă.
Ei bine, fireşte că se schimbă mereu cîte ceva. Şi fiecare dintre noi nu mai e aşa cum a fost acum două decenii. Însă în linii mari, ţara mi se pare adîncită în aceeaşi mocirlă a corupţiei, evaziunii fiscale, sărăciei, dezagregării, hoţiei ordinare. Avem cam aceleaşi metehne de care nicidecum nu ne putem debarasa, în ciuda anilor care trec.
Să luăm bunăoară următoarea ştire difuzată deunăzi de mass-media. Nişte hoţi au furat piese din lifturile unor blocuri de locuinţe de la Ciocana şi Botanica. Păi, o fi asta o ştire care să ne provoace revelaţii, care să ne uimească? Să fim serioşi! Asemenea bazaconii se întîmplă aici din zorii tranziţiei, de la începutul anilor '90. Aici mereu cineva a furat ceva din lifturi. Nimic nou sub soare, prin urmare. În această privinţă, rămînem cum am fost.
Dar în privinţa trotuarelor fisurate şi prăfoase - a mucurilor şi flegmelor înşirate pe străzi - a vînzătorilor ambulanţi - a cîinilor vagabonzi - a puterii de cumpărare a pensiilor - a exodului populaţiei - a rufelor expuse la balcoane multe s-au schimbat aici de la 1991 încoace? Cam tot acolo sîntem, în mocirlă. Ba chiar la unele compartimente situaţia s-a înrăutăţit. De pildă, eu unul am impresia că dorinţa gastarbeiterilor moldoveni de a se stabili în străinătate e mai arzătoare acum decît în anii '90.
Aşa că optimiştii nu au decît să rămînă la părerea lor şi să savureze roadele mustoase ale schimbărilor. Noi vom continua însă să remarcăm ceea ce nu se schimbă. Trăim în aceeaşi ţară, numai că optica ne este diferită.
