Linkuri accesibilitate

Social-democraţia germană: 150 de ani


Ferdinand Lassalle
Ferdinand Lassalle

Din istoria celui mai vechi partid politic din Germania.



Partidul Social-Democrat din Germania (SPD) împlineşte în aceste zile 150 de ani. Pe data de 23 mai 1863 s-a fondat la Leipzig Asociaţia Generală a Muncitorilor (Allgemeiner Deutscher Arbeiterverein - ADAV). Unul dintre membrii fondatori fusese Ferdinand Lassalle (1825-1864). Împreună cu alţi intelectuali de stînga a reuşit să coaguleze mai multe grupări muncitoreşti create imediat după revoluţia din 1848. Lassalle a fost unul dintre cei mai activi paşoptişti, a întreţinut relaţii apropiate cu scriitorii critici ai mişcării „Germania jună” dar şi cu Karl Marx şi Friedrich Engels.

Ideea de bază care i-a animat pe aceşti militanţi ai mişcării muncitoreşti, în curs de organizare, fusese îmbunăţirea condiţiilor sociale şi materiale ale angajaţilor, reducerea orelor de muncă, o remuneraţie echitabilă, dreptul la învăţămînt şi şanse egale pentru toată lume etc. Pe scurt: ameliorarea situaţiei generale a muncitorilor în perioda industrializării.

De la bun început, fondatorii asociaţiei aveau păreri diferite faţă de modalităţile de impunere a revendicărilor lor. Fracţiunea care milita pentru o revoluţie proletară, reprezentată de adepţii lui Karl Marx, a intrat pe parcurs într-un conflict deschis cu cei care pledau pentru forme de luptă legală, adică pentru impunerea revendicărilor pe cale parlamentară.

În urma acestui conflict, s-a fondat, în 1869, Partidul Social-Democrat Muncitoresc. Aripa radicală din interiorul organizaţiei s-a desprins după primul război mondial, transformîndu-se în partid comunist.

Duelul lui Ferdinand Lassalle cu Iancu Racoviță. Ilustrație, gravură pe lemn, din romanul lui Alfred Schirokauer: Lassalle. Ein Leben für Freiheit und Liebe (Lassalle. O viaţă pentru libertate şi dragoste), ediţia a 23-a, Editura Bong, Berlin, 1912.
Duelul lui Ferdinand Lassalle cu Iancu Racoviță. Ilustrație, gravură pe lemn, din romanul lui Alfred Schirokauer: Lassalle. Ein Leben für Freiheit und Liebe (Lassalle. O viaţă pentru libertate şi dragoste), ediţia a 23-a, Editura Bong, Berlin, 1912.
Juristul, teoreticianul charismatic şi scriitorul excentric Ferdinand Lassalle, care intrase într-un conflict deschis cu linia adepţilor lui Karl Marx, a murit în urma unui duel cu un boier român, Iancu de Racoviţă.

Duelul fatal a avut loc din gelozie, după ce Lassalle s-a întîlnit cu fosta sa iubită, Helene von Dönniges, căsătorită cu boierul român.

Drama lui a fost o sursă de inspiraţie pentru numeroşi autori care au scris despre acest conflict sentimental cu final tragic. (La
Elena Racoviță, născută Dönniges (Fotografii din 1865, 1869)
Elena Racoviță, născută Dönniges (Fotografii din 1865, 1869)
sfîrşitul secolului al XIX-lea moartea lui Ferdinand Lassalle devenise nu numai un subiect al presei de bulevard, ci şi tema principală a cel puţin 100 de romane, precum susţine lexiconul Meyers. În 2007, s-a publicat într-o traducere germană, un roman dedicat lui Lassalle, intitulat „Comedianţii tragici” – „The Tragic Comedians” şi scris de scriitorul britanic George Meredith.)

În secolul XX, Partidul Social-Democrat a jucat un rol însemnat în istoria Germaniei. A supravieţuit prigoanei naziste, iar după război a devenit un partid popular care în partea occidentală a Germaniei a ajuns să participe la guvernare sau să guverneze singur. În partea răsăriteană, partidul social-democrat a fost înghiţit de comunişti, iar după revoluţia paşnică din 1989 a reapărut. Odată cu unificarea celor două Germanii s-au unificat şi cele două partide.
Previous Next

XS
SM
MD
LG