Autoritățile locale din Republica Moldova și România au înființat la Chișinău un consiliu comun care să le ajute să coopereze mai strâns, inclusiv în vederea descentralizării și sporirii autonomiei locale. Relatează Tamara Greajdeanu.
Consiliul proaspăt instituţionalizat ar trebui să faciliteze întâi de toate parteneriatul între primării. Bazată pe schimb de experienţă sau lucru în comun, colaborarea, spun primarii îi va ajuta să dezvolte comunităţile şi să înţeleagă cum îşi pot îmbunătăţi competenţele.
Sergiu Cetulean, primar al satului Parcani, raionul Soroca îşi doreşte să preia cele mai bune practici utilizabile în comunitatea pe care o conduce:
„Eu am intenţia să închei un acord de colaborare cu o primărie care deja a implementat un proiect de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare. Noi suntem pe cale de a implementa, şi desigur dacă nu cunoşti domeniul dat, este greu. Dar dacă are cine îşi împărtăşi această practică, devine cu mult mai uşor.”
Primele contacte între autorităţile locale au fost stabile de primăriile din zona de graniţă, după care dialogurile sporadice au avansat şi nevoia unor acorduri de colaborare a devenit inevitabilă, spune Radu Podgorean, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe al României. La părerea sa veriga administraţiilor publice locale ar putea dezvolta în mod considerabil relaţia dintre România şi Republica Moldova:
„Tot mai multe proiecte concrete se desfăşoară între cele două maluri ale Prutului, fie că vorbim de reabilitarea podurilor, de construcţia liniilor electrice, a conductelor de gaz, de burse sau de contacte între oameni, toate sunt menite, să lege din nou, mai strâns, Republica Moldova la spaţiul european.”
Un domeniu care i-a antrenat în discuţii pe primarii din cele două ţări a fost descentralizarea puterii. Aceştia au recunoscut că de la teorie la practică drumul este unul anevoios. Iurie Ţap preşedintele Comisiei speciale pentru descentralizarea puterii şi autonomiei locale din cadrul parlamentului crede că exemplul României în acest sens ar ajuta primarii să aibă o viziune realistă:
„Transmiterea anumitor împuterniciri, anumitor puteri de decizie către nivelurile regionale şi locale sunt foarte importante, doar astfel putem implica cetăţeanul în procesul decizional. Urmăresc, anul acesta România a accelerat în domeniul descentralizării şi sperăm că această practică o să ne fie benefică şi pentru noi.”
Susţinerea reciprocă între primării va fi orientată îndeosebi spre gestionarea eficientă a banilor externi şi atragerea investitorilor. Chiar dacă în multe sate se lucrează din fonduri europene pentru a îmbunătăţi infrastructura locală, primarul comunei Luceviţa, Ştefan Ilie, spune că primarii din Moldova ar trebui să ţină cont şi de perspectiva europeană în activitatea lor:
„Noi am trecut de exemplu printr-un proces lung de intrare în Uniunea Europeană, Republica Moldova îşi doreşte acest lucru. Ştim cum am făcut la nivelul nostru local, care au fost măsurile pe care a trebuit să le facem pentru a putea îndeplini acele condiţii de intrare în uniunea europeană şi din experienţa noastră şi autorităţile de aici pot învăţa cum şi noi putem învăţa anumite practici.”
În mod tradiţional dialogul dintre primării avea la bază o relaţie de înfrăţire spune Silvia Ţurcan, primar de Chişcăreni. Iată de ce până acum, spune primarul, colaborarea cu autorităţile din comuna Drajna, Prahova se limitau la domeniul cultural:
„S-au făcut cunoscuţi conducători de grădiniţe cu conducători de grădiniţe, directori de licee, noi de la primărie, adică funcţionarii publici din primărie. Facem schimburi culturale , cred că asta este cel mai palpabil acum. Eu zic că urmează proiecte în domeniul economic, până când asta este, de atâta că avem nevoie de finanţe în bugetele noastre. Spre regretul nostru suntem cam sărăcuţi.”
Mai mulţi primari moldoveni cu care am avut ocazia să discut astăzi s-au arătat foarte optimişti întrucât vor putea prelua de acum încolo de la autorităţile vecine experienţa manageriala, conformă standardelor Uniunii Europene, ceea ce ar aduce integrarea europeana din spaţiul virtual în viaţa cotidiană.
