La un an de la adoptarea legii pentru asigurarea egalităţii, ea a ajuns din nou obiectul disputelor, criticilor şi mai putin dezbaterilor. Joia trecută, deputatii comunisti au incercat in parlament, fara succes, sa modifice legea prin eliminarea sintagmei referitoare la minorităţile sexuale si drepturile lor egale la angajare în compul muncii. Cea mai importanta faţă bisericeasca din Moldova, mitropolitul Vladimir a propus chiar parlamentului anularea completă a legii. Intr-o conferinţă de presă, una din cele mai zgomotoase voci impotriva minorităţilor sexuale, episcopul mitropoliiei Moldovei Marchel a cerut din nou, ca si superiorul sau, renuntarea la aceasta lege. Mai multe organizatii neguvernamentale resping hotarit aceasta initiativa sustinind drepturile minorităţilor sexuale. Alla Ceapai relatează despre ambele conferinte de presă de luni.
Cunoscut drept unul din oponenţii cei mai înverșunați ai legii pentru asigurarea egalităţii, Episcopul de Bălţi şi Făleşti Marchel, a lansat avertismentul, vorbind în numele Sinodului Bisericii ortodoxe şi cu binecuvântarea Mitropolitului Vladimir, că dacă timp de o lună legea anti-discriminare nu va fi anulată, sau cel puţin nu vor fi excluse minorităţile sexuale din ea, deputaţii pro-europeni care au adoptat această lege riscă să fie excomunicaţi, adică excluşi din biserică:
„Ceea ce înseamnă că cel excomunicat nu este nici botezat , nici cununat, nici spovedit, nici împărtăşit şi chiar nici înmormântat după rânduiala bisericească. Vor ridica problema excomunicării la adunarea generală a bisericii ortodoxe care se pune la cale să se organizeze.”
Văzut de mai multe ori în trecut participând la protestele organizate de Congresul Civic şi PCRM, Marchel a negat că ar susţine vreo formaţiune politică. Însă astăzi din nou s-a solidarizat cu deputaţii comunişti, care au încercat fără succes la şedinţa parlamentului de joi să elimine minorităţile sexuale din categoriile apărate de Legea pentru asigurarea egalităţii:
„Din cei 101 deputaţi, doar 39 au avut curajul să zică nu sodomizării ţării. Ceilalţi au decis, fie deschis, fie prin tăcere eschivare, să-şi descopere orientarea lor morală sau fiziologică netradiţională devenind totodată avocaţii euro-homosexualizării Moldovei.”
Invocând argumente din arsenalul exploatat cu insistenţă de adversarii euro-integrării, episcopul Marchel, a spus că parlamentul a adoptat legea care apară homosexualii pentru a obţine mai multe fonduri şi avantaje din partea europenilor.
Imediat după conferinţa de presă ţinută de episcop, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf, a venit în faţa presei cu câteva contraargumente. Făcând o analiză a domeniilor susţinute financiar de europeni, Sergiu Ostaf, a constatat că doar 1 procent din fondurile europene de care beneficiază Moldova sunt pentru asigurarea respectării drepturilor omului. Iar cea mai mare parte din suport european revine sectorului energetic, reabilitării drumurilor şi dezvoltării regionale şi locale, adică a satelor:
„99 la sută din beneficiile care sunt create din raportul de cooperare între Republica Moldova şi UE beneficiază întreaga societate. Deci cineva încearcă să denatureze esenţa a acestei cooperări bilaterale şi să spună că UE este preocupată doar de anumite segmente. Nu este adevărat.”
Totodată, Sergiu Ostaf a reamintit că minorităţile sexuale sunt doar una din cele 16 categorii apărate de legea pentru asigurarea egalităţii. Iar xenofobia şi alte forme de discriminare care, la părerea lui Sergiu Ostaf, sunt mai pronunţate în ultima vreme în societatea moldovenească sunt exportate din exterior, din spaţiul estic, în special din Federaţia Rusă, crede Sergiu Ostaf. El nu exclude că şi episcopul Marchel ar fi influenţat de unele forţe politice din interior sau din exterior:
„Faptul că există o coerenţă sau o anumită sincronizare cu mesajele politice a PCRM sau cu cele ale unor categorii sau reprezentanţi ai clerului din Federaţia Rusă putem să construim o ipoteză precum că aceste mesaje sunt sincronizate şi există un anumit sprijin electoral şi politic, dar şi de ordin de expansiune a intereselor geopolitice a unor forţe.”
Dar cât este de posibil ca deputaţii, sub presiunea bisericii, să anuleze sau să modifice legea asigurării egalităţii precum s-a întâmplat acum un an, când legea anti-discriminare a fost adoptată cu modificări esenţiale? Sergiu Ostaf crede că deputaţii nu vor mai face cedări repetate în faţa înaltelor feţe bisericeşti:
„O altă cedare, încă un pas înapoi ar însemna că această lege nu mai este funcţionabilă în totalitate. Eu nu doar că nu cred că acest lucru se va produce, dar ar fi chiar o lipsă de luciditate a factorului decizional dacă va fi abrogată această lege sau va fi diminuată calitatea acestei legi. Când vorbesc de luciditate mă refer la interesul public care reiese din prevederile acestei legi, dar şi despre beneficiile se creează pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană.”
Legea pentru asigurarea egalităţii a fost adoptată în 2012 figurând pe lista de angajamente asumate de guvernul de la Chişinău la negocierea programului de sincronizare cu standardele europene pentru a se obţine liberalizarea regimului de vize. Biserica şi oponenţii euro-integrării au încercat, fără succes să zădărnicească adoptarea actului normativ. Apărătorii legii din societate civilă cred că subiectul a fost readus pe agenda publică în mod artificial, pe fondul crizei politice din Parlament.
