Comisarul Uniunii Europene, Gunther Oettinger, care a calificat România, Bulgaria si Italia drept „țări aproape neguvernabile”, a sîrnit reacţia imediata a Bucurestiului. Care au fost argumentele comisarului Uniunii si care sunt contrargumentele Bucurestiului...
Vazuta pe deasupra, Romănia pare o tara fara mari probleme, in care statul asigura salariile functionarilor sai si in care instituiile publice functioneaza. Privita mai atent, insa, tara se afla pe muchie de cutit, iar nemultumirile sint pe cale sa izbucneasca in multe locuri; astazi minerii din bazinul carbonifer Gorj au iesit in strada, acum o saptamina s-au mobilizat soferii de tir, acum trei saptamini cercetatorii de la Institutul de Proiectare si Cercetare pentru Utilaje Petroliere din Ploiesti au cerut din nou eutanasierea fiindca nu si-au luat salariile de doi ani.
O bomba sociala sta sa explodeze, iar guvernul de centru-stinga din Romania este mai preocupat de ascunderea sub preș a problemelor, decit de rezolvarea lor. Dar probabil ca acesta ar fi doar unul dintre aspectele la care s-a referit Gunter Oettinger, unul dintre cei mai moderati si experimentati Comisari europeni, care coordoneaza domeniul energiei, atunci cind a spus ca Romania, Bulgaria si Italia „nu prea pot fi guvernate”.
Ulterior guvernul german a negat ca ar putea face o astfel de referire in privinta Italiei, fara sa retracteze totusi criticile facute la adresa Romaniei si Bulgariei. Oettinger, fost prim-ministru al landului Baden-Württemberg, a deplins starea jalnica in care se afla Europa, si-a criticat propria Comisie si chiar guvernul german din care face parte partidul sau crestin-democrat.
Ministrul român de externe a cerut explicatii, iar premierul socialist Victor Ponta a replicat ca România are crestere economica si o guvernare stabila.
Dincolo de cifre, Romania nu mai poate fi, insa, definita ca o guvernare democratica. E adevarat ca alegerile sint corecte, dar celelate componente ale democratiei se afla in suferinta: fiindca, de pilda, nu se respecta vointa poporului, care printr-un referendum de acum patru ani a cerut in proportie de 70% reducerea Parlamentului la o singura camera, cu maxim 300 de alesi. In schimb dupa ultimele alegeri, România are un legislativ mai mare decit cel al Statelor Unite. Apoi legile si regulile nu se respecta nici chiar de catre demnitari, daca ar fi sa luam in discutie, spre exemplu, lucrarea de doctorat a primului ministru, care a fost plagiata, confrom verdictului unei comisii a Universitatii Bucuresti. Seful guvernului roman s-a folosit, insa, de subordonatii sai de la Ministerul Educatiei pentru a iesi basma curata, obtinind si neinceperea urmaririi penale in acest caz.
In guvern exista ministri cu dosare penale, iar asupra desemnarii procurorilor sefi persista suspiciunea ca au fost numiti printr-un troc politic. Presa este doar „partial libera”, potrivit ultimului Raport Freedom House, iar auto-cenzura impusa de marile trusturi media pare sa devina o adoua natura. Statul de drept nu poate functiona in afara libertatii de exprimare, in afara regulilor si a principiilor, de aceea observatia facuta de comisarul european pentru energie, ca România, Bulgaria si Italia sint neguvernabile are cel putin un simbure de adevar, cu atit mai mult cu cit toate cele trei tari mentionate sufera de aceleasi boli.
