La sfârşitul anului trecut, şi-a început activitatea Comisia Naţională de Integritate. Această instituţie înfiinţată cu foarte mare dificultate şi sub presiune externă de către autorităţile de la Chişinău a început, se pare, să dea şi primele rezultate – cinci conflicte de interese şi alte câteva situaţii de incompatibilitate constatate, inclusiv în raport cu funcţionari importanţi. Liliana Barbăroşie a căutat să afle ce urmează după constatarea delictelor şi dacă sancţiunile au ajuns la cei care au fost acuzaţi de CNI.
De la începutul activităţii sale, CNI a vizat în anchetele sale legate de conflictul de interese doi primari, un ex-procuror general, un director de întreprindere municipală, un fost director de agenţie de stat şi un ministru în funcţie. Cele mai multe dintre persoane sunt învinuite de CNI că ar fi luat decizii aflându-se în conflict de interese, fie şi-au avansat rudele în funcţii, fie au avut afaceri cu instituţii conduse membri ai familiei lor, sau au favorizat anumite instituţii cu care ar fi în anumite legători.
Ce s-a întâmplat mai departe cu constatările CNI? Angela Starinschi, purtătoarea de cuvânt a centrului anticorupţie, instituţie spre care pleacă constatările CNI, ne-a descris acţiunile centrului ce au urmat sesizărilor:
„CNI a remis de la începutul acestui an la adresa CNA patru acte de constare a conflictului de interese nedeclarat faţa de persoane cu funcţii de răspundere. CNA a aplicat două amenzi de 6 mii de lei - de la 2 la 6 mii este amenda, respectiv, s-a aplicat amenda maximă. Cei doi au contestat însă sancţiunea şi urmează ca instanţa să se pronunţe. În privinţa altor două persoane a expirat termenul de prescripţie (trei luni de la comiterea delictului), ceea ce a făcut imposibilă sancţionarea lor. Pentru că CNI probabil a încălcat termenul de examinare.”
Membrii CNI sugerează că întârzierile s-ar datora volumului mare de lucru. Pe lângă conflictul de interese sau situaţiile de incompatibilităţi, comisia are de examinat, într-un an, şi câteva zeci de mii de declaraţii de venit obligatorii pentru funcţionarii publici.
„Clar lucru că, cu persoanele pe care le avem, 18 la număr, şi salariile mizere, nu e uşor să reuşim. Dar este o listă a funcţiilor cu interes sporit - deputaţi, miniştri, judecători, procurori - care cu siguranţă vor fi examinate,” ne-a spus Dumitru Prijmireanu, membru al CNI.
Chiar dacă constată existenţa unor prime rezultate, observatorii locali care monitorizează acţiunile anticorupţie ale autorităţilor sugerează că de la CNI ar exista aşteptări mult mai mari decât reuşeşte această comisie să facă.
Galina Bostan, directoarea Centrului de analiză şi prevenire a corupţiei:
„Eu sper că ei vor începe să lucreze cu adevărat. Să facem concluzii e devreme, dar ceea ce mă nemulţumeşte pe mine personal foarte mult este că hotărârile lor sunt publicate doar partea dispozitivă. Nu există partea motivantă, descriptivă. Ceea ce înseamnă că aceste decizii nu au caracter preventiv. Un funcţionar care va citi nu va şti când e conflict de interese şi când nu.”
Cornelia Cozonac, directoare Centrului de investigaţii jurnalistice de la Chişinău, se declară îngrijorată de existenţa unor puţine mecanisme legale care ar face imposibilă eschivarea delicvenţilor de la sancţiunile prevăzute de lege în caz de conflict de interese sau incompatibilităţi:
„În ultima vreme, CNI a reacţionat la mai multe materiale din presă, ceea ce este bine, pentru că anterior nu se reacţiona. Ei au constatat conflicte de interese, au cercetat mai multe cazuri despre care a scris presa. Problema e că nu ştim dacă vor fi şi sancţiuni. Pentru că există alte instituţii care trebuie să intervină: fie CNA, fie instituţia în care lucrează persoana şi în care s-a luat decizia în conflict de interese. Deocamdată nu se văd acţiuni clare în acest sens. Prin urmare, pot spune că lucrurile s-au mişcat din loc, dar atâta timp cât comisia nu are şi dreptul de a sancţiona, am temerea că lucrurile se vor îngloda la un anumit moment. Plus că procedura de sancţionare nu este foarte clară. Sunt mai multe legi care prevăd lucruri diferite. Chiar şi preşedintele Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze, care, potrivit CNI, s-ar afla în incompatibilitate de funcţii, nu a reacţionat. Adică din cauza că nu există şi sancţiuni mai drastice, nu ştiu dacă vor lua în serios conflictele şi vor sancţiona angajaţii care încalcă legea.”
Dar la fel de important este ca deciziile luate de funcţionari în condiţiile unui conflict de interese să fie lovite de nulitate, adică să fie anulate, mai spune Cornelia Cozonac, ceea ce deocamdată nu s-a întâmplat în nici unul dintre cele cinci conflicte constate.
