Transparency International Moldova: Guvernarea combate corupţia doar prin declaraţii

Deşi autorităţile publice centrale au un cadru legal şi instituţional pe măsură să prevină corupţia, managerii instituţiilor de stat ignoră sau aplică selectiv politicile care ar preveni acest flagel în organizaţiile pe care le conduc. Şi asta pentru că legislaţia nu prevede şi sancţiuni efective pentru neaplicarea politicelor anticorupţie. La această concluzie au ajuns experţii Transparency International Moldova după ce, anul trecut, au monitorizat 20 de instituţii publice. Detalii are Alla Ceapai:

Ce ar trebui de fapt să facă instituţiile de stat ca să prevină şi să combată corupţia în rândul funcţionarilor publici? De exemplu, să asigure transparenţa procesului de achiziţii publice, a procesului de angajare la muncă, sau al activităţii telefoanelor de încredere la care cetăţenii pot semnala cazurile de corupţie, precum şi să identifice conflictele de interese, spun experţii de la TI. Experta Ianina Spinei constată că anul trecut nu s-a făcut nimic pentru a combate conflictele de interese. Şi asta pentru că niciuna din cele 20 de instituţii monitorizate nu au semnalat despre existenţa acestora:

„Şi este absolut neverosimil ca nici un angajat din autorităţile publice respective să nu se fi aflat în situaţie de conflict de interese. Mai mult decât atât, constatăm că conflicte de interese au avut loc, însă ele nu au fost raportate, respectiv soluţionate. Şi instituţionalizarea tardivă a CNI, nepedepsirea persoanelor care nu au raportat situaţii de conflicte de interese, nu au prezentat declaraţiile de interese, ne fac să constatăm că prevenirea corupţiei prin implementarea acestei politici a fost redusă la zero.”

Urmare a instituirii tardive a CNI, neverificate rămân a fi şi declaraţiile de venituri şi de averi ale funcţionarilor publici, depuse anul trecut. Experta Mariana Kalughin insistă însă asupra eficientizării monitorizării interne a procesului de declarare şi control al veniturilor şi averilor, inclusiv cu implicarea managerilor instituţiilor publice:

„În acest sens nouă ni se pare că legea ar trebui să prevadă expres că în ceea ce priveşte aplicarea politicii în cadrul instituţiei, responsabil este conducătorul. Şi în caz dacă instituţia suferă eşec conducătorul să poată fi sancţionat de către organul ierarhic superior.”

Iată ce spune şi preşedinta Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc: „Pe de o parte, mass-media ne arată o mulţime de articole despre evidenta discrepanţă dintre veniturile şi proprietăţile funcţionarilor publici. Pe de altă parte, persoanele responsabile de aceste politici, din aceste instituţii chiar nu cunosc că o persoană primeşte un salariu de 300 de dolari şi posedă palate. Nu este acesta un semnal de alarmă?”

În opinia Liliei Carasciuc atingerea unor rezultate mai palpabile în prevenirea şi combaterea corupţiei este puţin probabilă, în condiţiile în care şi organele de drept sunt politizate:

„Noi tot mai des vedem că se pornesc careva dosare urmare unor declaraţii politice şi îndată ce au loc nişte negocieri dosarele rămân suspendate sau dispar din vizorul societăţii civile. Noi vedem când se fac declaraţii de conflicte de interese şi nu se ia atitudine din considerente politice. De exemplu, TI a atras foarte mare atenţie la prezenţa conflictului de interese la incidentul de la Pădurea Domnească. Dar s-a luat o atitudine doar după ce procurorul general a fost demis.”

Experţii Transparency International concluzionează că guvernarea, deocamdată, combate corupţia doar prin declaraţii.