Organizația „Transparency International” și-a publicat noul raport despre percepția corupției în țările lumii. Considerat în general cel mai credibil barometru al corupției, clasamentul aduce anul acesta câteva suprize în regiunea Republicii Moldova. Detalii are Mircea Țicudean.
Dacă în anii trecuți România și Bulgaria se clasau fără greș pe ultimele trepte ale corupției între țările UE, anul acesta situația de la coada clasamentului european arată puțin altfel: țara cea mai coruptă dintre cele 27 ale UE este Grecia, urmată de Bulgaria, de Italia și abia apoi de România, care, plasată pe locul 66, s-a apropiat ca scor de țările central-europene, fiind considerată numai puțin mai coruptă decât Slovacia.
Republica Moldova se clasează pe locul 94 ca nivel de corupție, la egalitate cu țări ca Grecia, Benin, Columbia, Djibouti, India și Mongolia. Printre fostele sale colege de Uniune Sovietică, Republica Moldova este mai coruptă decât țările baltice, acum membre în UE, decât Georgia, dar are o situație mult mai bună decât vecina ei Ucraina, care se află spre coada clasamentului mondial, pe locul 144, la egalitate cu Congo, Bangladeș, Camerun, Republica Central-Africană și Siria.
Rusia stă ceva mai bine decât Ucraina, aflându-se însă tot în ultima treime a țărilor lumii, pe locul 133, la fel de coruptă ca Guyana, Honduras și Iran.
Ca în fiecare an, țările din nordul Europei sunt prezente in corpore în plutonul fruntaș, care arată astfel: Danemarca, Finlanda, Noua Zeelandă, Suedia, Singapore, Elveția, Australia, Norvegia, Canada, Olanda și Islanda.
Țările UE sunt aproape toate în prima parte a clasamentului mondial, dar câteva dintre ele nu au depășit scorul de 50 de puncte considerat de autorii studiului un fel de piatră de hotar a corupției. În urma acestei borne se află Cehia, Letonia, Slovacia, România, Italia, Bulgaria și Grecia.
În coada clasamentului mondial sunt la egalitate Afganistan, Coreea de Nord și Somalia.
În concluziile noului raport organizația „Transparency International” spune că datele centralizate arată limpede cât de gravă rămâne problema corupției la scară planetară și observă că 2/3 din țările lumii au un scor mai mic de 50 de puncte din o sută posibile, adică sunt mai degrabă corupte.
„Corupția – spun autorii studiului – se traduce în suferință umană. Familiile sărace trebuie să plătească mită pentru a avea acces la doctor sau la apă potabilă. Corupția compromite sistemele fundamentale ale sănătății și educației și întârzie edificarea unor infrastructuri decente, pentru că oficialii bagă banii în buzunarul propriu.”
„Transparency International” recomandă guvernelor lumii să integreze preocuparea anti-corupție în toate deciziile pe care le iau, să impună reguli mai bune pentru activitatea de lobby și pentru finanțarea politică, să facă mai transparente cheltuielile publice și achizițiile și să facă structurile publice mai ușor de verificat de către societate.
