Marcel Răducan: „Am reuşit să acredităm ideea că dezvoltarea regională există în Republica Moldova”

Guvernul pro-european al premierului Iurie Leancă planifică să acorde în viitor o mai mare atentie dezvoltării economice a regiunii transnistrene şi autonomiei găgăuze, este ceea ce i-a declarat ministrul dezvoltării şi construcțiilor, Marcel Răducan, corespondentei noastre Valentina Ursu:


Marcel Răducan: „Avem o lege a dezvoltării regionale, care a împărţit Republica Moldova în şase regiuni de dezvoltare. Primul pas: a fost necesar ca aceste regiuni să poată activa, să poată colecta proiecte şi să poată face ceea ce se numeşte dezvoltare regională. Este vorba de regiunea de dezvoltate regională Nord, cu centrul administrativ la Bălţi, regiunea de dezvoltare regională Centru, cu centrul administrativ la Ialoveni, regiunea de dezvoltare regională Sud, cu centru la Cimişlia. Aceasta este prima etapă. Şi a doua etapă: vom vorbi despre regiuni de dezvoltare Găgăuzia, regiunea de dezvoltare Chişinău şi regiunea de dezvoltare Transnistria.”

Europa Liberă: Deci Centru şi Chişinău sunt două regiuni diferite?

Marcel Răducan: „Sunt două regiuni diferite, care ar trebui să fie active din 2013-2014. Deci vorbim despre agenţiile de dezvoltare şi vorbim despre aceste agenţii ca administratoare a surselor Fondului Naţional de Dezvoltare Regională. Componenta principală, financiară, a proiectelor de dezvoltare regională, este Fondul Naţional de Dezvoltare Regională, care reprezintă 1% din bugetul de stat. În 2013, avem 191 de milioane de lei.”

Europa Liberă: Şi aceşti bani sunt îndreptaţi pentru apă, pentru canalizare, pentru ce?

Marcel Răducan: „Fondul Naţional de Dezvoltare Regională are mai multe priorităţi. O prioritate este infrastructura drumurilor, aprovizionarea cu apă, canalizarea. Altă prioritate este ceea ce ţine de mediul de afaceri. Şi a treia prioritate este dezvoltarea turistică şi ecologică a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Aceşti bani sunt valorificaţi în deplinătate? Aveţi nevoie de mai multe resurse?

Marcel Răducan: „Sigur că avem nevoie de mult mai mult resurse decât avem la dispoziţie. 1% din bugetul de stat este foarte puţin, dacă vorbim de proiecte de dezvoltare.”

Europa Liberă: Haideţi să vedem totuşi proiectele de cea mai mare anvergură pe care aţi reuşit să le realizaţi.

Marcel Răducan: „Deci am reuşit să acredităm ideea că dezvoltarea regională există în Republica Moldova. Şi avem nevoie de cât mai multe proiecte bune, pentru a fi selectate, ca să fie ulterior implementate. Dacă vorbim de aprovizionarea cu apă potabilă şi servicii de canalizare, am reuşit în orăşelul Otaci, să dăm în exploatare prima etapă a staţiei de tratare a apei potabile. Avem dată în exploatare o staţie de epurare a apelor reziduale în oraşul Călăraşi. Avem construite 100 de km de reţele de apeduct, proiectul din Duruitoarea Veche, care a fost finanţat în comun cu Agenţia germană de asistenţă externă, iarăşi în orăşelul Otaci, avem o porţiune destul de mare. Avem un proiect destul de frumos, realizat împreună cu colegii din România şi Agenţia de dezvoltare a Germaniei. Şi un proiect destul de ambiţios este proiectul de la Făleşti, de aprovizionare cu apă. De serviciile de aprovizionare cu apă vor beneficia circa 15.800 de persoane. Pentru Republica Moldova chiar este regional şi este destul de mult. Dacă vorbim de acces asigurat pentru conectarea la reţea de apeduct, este vorba de 322 de agenţi economici. Infrastructura drumurilor: clar că aici nu putem concura cu Ministerul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, dar oricum vorbim de drumuri regionale, vorbim de acele sate uitate care nu au legătură nici între ele. Deci este vorba despre drumul de la Gangura-Rezeni. Este vorba despre drumul de la Ulmu. Pe parcurs, acest drum va avea continuare şi va ieşi direct la Hânceşti. Şi este vorba despre un drum regional din orăşelul Edineţ.”

Europa Liberă: De fapt, dumneavoastră ajutaţi autorităţilor administraţiei publice locale să pregătească aceste proiecte?

Marcel Răducan: „Aceasta şi este problema cea mare, că toate proiectele depuse de către aplicanţi sunt de o calitate destul de proastă.”

Europa Liberă: Domnule Răducan, dumneavoastră ziceaţi că doar 1% din bugetul ţării e vărsat pe contul Ministerului care poate să ajute la...

Marcel Răducan: „Nu e pe contul Ministerului, deci, reprezintă Fondul Naţional de Dezvoltare Regională.”

Europa Liberă: Fondul Naţional de Dezvoltare, dar, oricum, îl gestionaţi.

Marcel Răducan: „Exact.”

Europa Liberă: Totuşi mai vine şi asistenţă din exterior: şi Germania, şi Marea Britanie, şi România, aţi amintit deja.

Marcel Răducan: „Aţi menţionat foarte corect. Vorbim despre asistenţă tehnică externă:”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceaţi că tot în grija Ministerului Dezvoltării Regionale e şi mediul de afaceri. Mai greu se înfiripează afacerile în mediul rural. Cum îi ajutaţi pe cei ambiţioşi care vor să deschidă o afacere?

Marcel Răducan: „Îi ajutăm pe acei care vor să se ajute singuri pe ei.”

Europa Liberă: Deci le daţi undiţa ca să prindă peşte?

Marcel Răducan: „Exact. Dar este important ca să vină cu undiţa lor. Noi să-i învăţăm numai a pescui. Vorbim doar de proiecte care ar avea impact regional ulterior. Şi este obligator ca fiecare să vină cu proiectul său pregătit, concret să ştie ce doreşte şi să ceară ajutor în domeniul dat. Avem un proiect care va fi finalizat într-o perioadă scurtă de timp. Este vorba de un incubator de afaceri, în satul Larga, raionul Briceni. Va întruni cetăţeni din 6 sate.”

Europa Liberă: Dar aici nu luaţi din pâinea Ministerului Economiei?

Marcel Răducan: „Când vorbim de dezvoltarea regională, aparent ar părea că luăm şi de la Ministerul Economiei, şi de la Ministerul Infrastructurii Drumurilor, şi de la Ministerul Mediului, de la alte ministere. Noi susţinem aplicantul, dacă proiectul este mai mare, avem cofinanţatori, acelaşi Fond Rutier la multe proiecte. Şi, dacă vorbim de Fondul Rutier, care are un miliard şi două sute de milioane, şi vorbim de Fondul Naţional de Dezvoltare Regională care are numai 170 de milioane.”

Europa Liberă: Să facem o precizare, Fondul Naţional pentru Dezvoltarea Regională este sursa principală de finanţare a programelor şi proiectelor orientate spre atingerea obiectivelor de dezvoltare regională. V-aţi propus crearea a 6 agenţii de dezvoltare regională: Nord, Centru, Sud, Chişinău, UTA Găgăuzia şi regiunea transnistreană. Deocamdată 3 din aceste agenţii de dezvoltare regională activează. Eu aş insista să ne vorbiţi despre cele două din UTA Găgăuzia şi Transnistria. Când vor prinde contur nu doar în intenţii?

Marcel Răducan: „Regiunea de dezvoltare Găgăuzia, sperăm că, până la finele anului 2013, să avem cadrul instituţional, să avem o agenţie de dezvoltare regională în Găgăuzia. Acuma suntem în discuţii cu colegii din Găgăuzia, atât din Adunarea Populară Găgăuzia, cât şi din executivul Găgăuziei care ne vin în sprijin, pentru a activa această regiune de dezvoltare. Sunt mai multe probleme cu Găgăuzia, şi din punct de vedere fiscal, şi din punct de vedere de vărsare la bugetul de stat. Acestea sunt nişte chestii la care nu aş vrea să mă opresc acuma, nu avem o claritate nici noi cum va fi mai bine, ca să nu rămână cineva supărat, să zicem aşa. Referitor la Transnistria...”

Europa Liberă: Doar când se rezolvă politic problema transnistreană?

Marcel Răducan: „Eu sper că, împreună cu acei care vor să ne ajute la reglementarea acestui conflict, donatorii, mă refer aici la PNUD, USAID, mă refer şi la mai multă lume care este alături de noi, chiar încercăm să promovăm careva proiecte comune, care ar avea un început pe malul drept şi un sfârşit pe malul stâng. Fiindcă în momentul când Republica Moldova va fi mai atractivă şi va propune chiar proiecte comune, atunci vor fi şi mai uşor de rezolvat acele probleme. Atât timp cât nivelul de trai în Republica Moldova nu este chiar acela pe care ni-l dorim şi noi, şi nu este chiar cu mult mai bun decât în Transnistria, apare şi problema respectivă. Dânşii şi-au format o agenţie de dezvoltare regională, este la nivel de ONG, care îndeplineşte funcţiile unei structuri de stat, să zicem aşa. I-am avut în ospeţie chiar săptămâna trecută. Am fost gazdă la un forum internaţională la Costeşti, care a fost organiza de agenţia de dezvoltare regională Centru, au fost şi colegii din Transnistria, am discutat. Vrem chiar să avem o masă rotundă, să discutăm problemele de dezvoltare regională. Şi sperăm că ceea ce nu se reuşeşte la nivel politic, vom reuşi să facem prin dezvoltare regională, ca să ajungem la mai mult, la politic.”

Europa Liberă: Părerea dumneavoastră despre a fi sau a nu o nouă reformă administrativ-teritorială care e?

Marcel Răducan: „Deci noi am avut foarte multe reforme, în ultimii 20 de ani, care, cu părere de rău, au fost reforme de scurtă durată şi nu s-au încununat cu succes. Cred că, înainte de a porni o reformă, trebuie să fim siguri că această reformă este necesară şi suntem capabili să o ducem până la bun sfârşit. Şi când zic că suntem capabili, mă refer nu numai la acel Parlament care are un mandat încă de un an jumate sau doi ani de zile. Dar mă refer la acele proiecte care, indiferent ce guvern va veni următorul şi ce Parlament va veni, va fi sigur că anume aceste proiecte sunt de importanţă naţională.”

Europa Liberă: Dar în opinia lui Marcel Răducan, ce e mai bine: judeţ sau regiuni?

Marcel Răducan: „Când spunem „judeţ”, cei care ne ascultă îşi închipuie judeţele care au fost. Eu sunt sigur că o reformă este necesară. Dar este important, repet, să nu călcăm pe aceeaşi...”

Europa Liberă: ... aceeaşi greblă.

Marcel Răducan: „Aceeaşi greblă peste care am trecut, nu chiar atât de mulţi ani în urmă.”

Europa Liberă: Deşi mulţi dintre primari zic că a fost cu început de succes acea reformă.”

Marcel Răducan: „A fost cu început de succes, dar a fost numai începutul. Cred că atunci ar fi fost bie ca toţi participanţii la acea reformă să stea un pic să vadă ce nu s-a făcut bine ca să facă mai bine. Dar atunci s-a luat decizia şi s-a întors iarăşi la acele raioane. Noi avem destul de multe exemple. Avem exemplele Ţărilor Baltice, care, până la urmă, au renunţat, de la judeţe şi s-au întors la raioane. Poate nu avem nevoie de 35 de raioane, dar avem nevoie de...”

Europa Liberă: ... jumătate.

Marcel Răducan: „Nu aş zice jumătate, un număr mai mic de raioane. Uite aici trebuie să vedem. De reformă cu siguranţă avem nevoie, dar nu mă apuc să zic că ne întoarcem înapoi la judeţe sau la mai puţine raioane. Deci este o chestie prea importantă ca să primim o decizie fără ca să facem o analiză a greşelilor pe care le-am făcut, cum aţi zis dumneavoastră, la acea greblă să nu ne întoarcem.”