La București, o comisie specială a ajuns la capătul listei amendamentelor ce ar urma să fie aduse Constituției țării. Procesul de gândire al deputaților români, mediatizat pe larg în presă, a stârnit dezbateri în rândul publicului și noi tensiuni între instituțiile puterii. Relatează de la București, Sabina Fati.
In Romania persista intrebarea, daca prin modificarile aduse Constitutiei, liberalii si socialistii vor sa schimbe actualul regim definit de specialisti drept semi-prezidential. Aceasta temere a aparut dupa ce Comisia de revizuire a Constitutiei a pastrat modalitatea de alegere a presedintelui prin vot direct de catre electorat, dar i-a limitat drastic atributiile, plasindu-l in postura de maestru de ceremonii.
Practic, presedintele republicii este exclus textual din puterea executiva; este obligat sa accepte premierul propus de partidul sau alianta care obtine cele mai multe mandate, nu are voie sa refuze nominalizarile de ministri in cazul remanierilor, nu are dreptul sa ceara urmarirea penala a ministrilor si nici sa-I suspende din functie, atribut care revine acum in mod exclusiv parlamentului.
In plus viitorul sef de stat al României nu va mai putea convoca un referendum fara voia Parlamentului si va putea participa la reuniunile Uniunii Europene doar daca tema de discutie este de politica externa. De asemenea, sefii serviciilor secrete nu vor mai fi numiti de presedinte, ci de Parlament. Toate aceste amendamente tind sa transforme România intr-un regim parlamentar, numai ca in acest caz seful statului ar trebui ales de legislativ, nu de electorat, o anomalie, care va duce in derizoriu votul cetatenilor.
Inainte de inceperea deliberarilor Comisiei parlamentare de revizuire, un forum civic a testat dorintele românilor in materie de modificari constitutionale, iar sondajul a scos la iveala ca marea majoritate a electoratului isi doreste alegerea directa a presedintelui, ceea ce indica, cel putin la prima vedere, preferinta pentru un presedinte jucator.
Comisia pentru revizuirea Constitutiei României este formata din 23 de parlamentari, din care 18 au studii juridice, dar niciunul nu este specialist in drept constitutional. Presedintele Comisiei, liderul liberal, Crin Antonescu, prezidentiabilul coalitiei de guvernamint in acest moment, este la rindul lui istoric, dar in ultimii 20 de ani, ca parlamentar nu s-a ocupat niciodata de chestiuni conexe acestui subiect.
Asadar e posibil ca membrii Comisiei sa nu inteleaga in intimitate legatura dintre felul in care este ales presedintele si forma regimului constitutional. Pe de alta parte, o serie de alte modificari ridica semne de intrebare, cum este de pilda propunerea ca judecatorii, procurorii si inspectorii de integritate sa fie obligati sa vina in fata parlamentarilor daca sint citati, o formula care incalca grav separarea puterilor in stat si care ar putea duce la presiuni politice asupra reprezentantilor justitiei.
Amendamentul prin care Comisia a definit casatoria ca uniune intre un barbat si o femeie, asa cum au cerut inaltii clerici ortodocsi, a fost retras, ca urmare a presiunilor facute de organizatiile internationale, dar in preambulul viitoarei Constiutii revizuite va fi mentionata importanta Bisericii Ortodoxe Romane si a Casei Regale.
Exista si citiva pasi pozitivi, in sensul ca se precizeaza in mod direct ca „la munca egala, femeile au aceeasi remuneratie cu barbatii” si ca „minoritatile nationale isi pot folosi in mod liber in spatiu public si privat propriile simboluri nationale care reprezinta identitatea lor etnica”. Un alt amendament al Comisiei de revizuire a Constiutiei din România prevede ca „mijloacele de comunicare in masa au obligatia de a declara public sursele de finantare si structura actionariatului”.
Traseismul este interzis in viitoarea Constitutie, printr-un articol care ar putea fi declarat, totusi, neconstitutional: „calitatea de senator sau deputat inceteaza la data demisiei din partidul sau formatiunea politica din partea caruia a fost ales”.
Modificarile aduse legii fundamentale vor fi insa greu de acceptat in final de catre premierul socialist al României, daca acesta mai are ambitii prezidentiale, si multe dintre ele ar putea duce la blocarea statului, potrivit presedintelui Traian Basescu. In orice caz pentru trecerea la un regim parlamentar, in care legislativ sa devina vioara numarul unu ar fi nevoie de rescriere a Constitutiei, nu doar de revizuire a ei.
