Presedintele României a declarat ca in privinta recunoasterii Kosovo "nu trebuie fortata nota", la doar o saptamina dupa ce premierul român spusese ca este in favoarea "recunoasterii rapide" a micului stat balcanic
Dosarul Kosovo continua sa fie un subiect nerezolvat intre reprezentantii institutiilor de stat din România, unde guvernul si presedintia au pozitii diferite. Inainte de vizita pe care a facut-o in Germania la inceputul acestei saptamini, premierul Victor Ponta a declarat ca este in favoarea “recunoasterii rapide a Kosovo”.
Declaratia pare sa fi fost facuta mai degraba in propriul scop, pentru a fi primit mai bine la Berlin si pentru a fi vazut intr-o lumina mai favorabila de Angela Merkel.
Altminteri, declaratia premierului roman nu are nicio greutate, fiindca este contrara punctului de vedere oficial al ministerului de Externe si fiindca aceasta idee a fost respinsa public de presedintele Traian Basescu la summitul de joi de la Bratislava (13 iunie) unde s-au intilnit sefii de stat si de guvern din cadrul Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP).
De ce este, insa, importanta decizia României privind Kosovo? Teama ca precedentul Kosovo ar putea fi aplicat in Transnistria este argumentul presedintelui Traian Basescu.
In opinia lui, Transnistria ar putea sa-si declare independenta folosind modelul Kosovo, iar România nu va putea contracara o astfel de eventualitate daca se afla printre statele care au recunoscut Kosovo.
Teama ca Transilvania ar putea fi detasata din corupul României este, in schimb, argumentul nationalistilor de toate culorile. Frica de pierderea unor teritorii pare sa fi stat si la baza deciziilor guvernelor din Spania, Cipru, Grecia si Slovacia, state comunitare care au refuzat recunoasterea Kosovo
Argumentul oficial al României este, asadar, bazat pe temerea față de integritatea Republicii Moldova, dar in subsidiar Bucurestiul ramine loial relatiei traditionale pe care o are cu Belgradul.
Presedintele Traian Basescu a declarat ca România trebuie sa urmeze drumul deschis de Serbia si Kosovo, care au convenit rezolvarea treptata a situatiei.
Altfel spus Belgradul este constrins de Uniunea Europeană: daca vrea sa se apropie de acest club select trebuie sa recunoasca in cele din urma Kosovo.
Cu cit va intirzia sa faca acest gest, cu atit drumul spre Bruxelles va fi mai greoi. “Nu trebuie fortata nota”, a explicat Traian Basescu, precizind ca spiritual protocolului dintre Belgrad si Priscina a fost inteles de toate cele 20 de stat cu vederi diferite participante la Procesul de Cooperare in Europa de Sud Est.
Presedintele României nu impartaseste deci graba premierului Victor Ponta in privinta recunoasterii Kosovo, ci se bazeaza mai degraba pe calculele Ministerului de Externe de la Bucuresti, care vizeaza o apropiere in trepte a României de statele europene care au recunoscut micul stat balcanic.
Practic, România asteapta miscarile Serbiei si in masura in care Belgradul va recunoaste Kosovo, o va face si Romania, daca nu, nu.
Acum doi ani cind a vizitat Serbia, Traian Basescu a calatorit si prin regiunile locuite de romani, promitindu-le acestora scoli si biserici in limba romana, negociate cu liderii de la Belgrad.
Presedintele român a spus atunci ca nu face nici un troc cu Serbia, dar in acelasi timp Bucurestiul ii cere Belgradului sa asigure dreputri egale minoritatii romane, daca vrea sustinere in dosarul sau european.
Traian Basescu se afla in plin realpolitik: gesturile sale sint pe linia traditionalei amicitii cu sirbii, dar lasa sa se inteleaga ca nu face nimic pe degeaba.
Jocul presedintelui român se afla intre aceste detalii, pe care premierul nu pare sa le inteleaga.
