În România, s-au încheiat astăzi dezbaterile în comisia parlamentară de revizuire a Constituției, urmând etapa celor din plenul parlamentului. Revizuirea inițiată de guvernarea social-liberală și criticată de președintele Traian Băsescu va fi urmărită cu atenție de Comisia Europeană, după cum relatează de la București Sabina Fati:
Procesul revizuirii Constitutiei Romaniei va fi analizat in detaliu la nivelul Comisiei Europene, potrivit secretarei generale a Comisiei, Catherine Day. Declaratia oficialei de la Bruxelles nu este un anunt, ci o avertizare, care vine dupa o serie de modificari facute la actuala lege fundamentala de catre parlamentarii romani. Este vorba despre o Comisie de Revizuire care in doar 10 zile a reusit sa termine modificarea Constitutiei, fara prea multe dezbateri si dileme. Problema de fond creata de revizuire este dezechilibrul puterilor in stat, dupa ce constituanta din 1991 s-a straduit sa construiasca in asa fel arhitectura institutionala, incit nicuna dintre puteri sa nu poata prelua intreaga putere.
Profesorii de drept constitutional care au facut Constitutia din 1991 s-au raportat mereu la pericolul dictaturii, pentru ca toti veneau din frigul comunist, dar si pentru ca membrii constituantei de atunci erau fini cunoscatori ai sistemelor constitutionale si stiau sa evite excesele. Acum lucrurile au fost date total peste cap, iar puterea legislativa tinde in viitoarea Constitutie sa devina o putere excesiva. Modificarea articolului in acest caz defineste Parlamentul (Art.61 (1)) ca „organul suprem al poporului român, forul de dezbatere si de decizie al natiunii si unica autoritate legiuitoare a tarii”. Apoi presedintele este eliminat total din rindul puterilor executive, iar procurorii sint plasati in afara puterii judecatoresti, ceea ce in viitor i-ar putea arunca din nou sub autoritatea ministrului Justitiei, deci sub umbrela politica.
O modificare la care ar putea ridica din sprincene expertii Comisiei Europene este cea care precizeaza (Art. 64) ca „orice persoana de drept public, orice persoana juridica privata si orice persoana fizica are obligatia de a se prezenta, direct sau prin reprezentatnt legal, dupa caz, in fata unei comisii parlamentare, in urma invitatiei scrise primita din partea acesteia”. Multi specialisti se tem ca ideea din spatele acestui articol este cea a aducerii la ordin, in fata parlamentarilor majoritari, a judecatorilor si procurorilor. Liberalii si socialistii care detin 70 la suta din Parlamentul Romaniei incearca de mai multa vreme sa-i aduca pe procurorii anticoruptie la o discutie intr-o comisie parlamentara, in care sa-i ameninte si intimideze. Pina acum acestia au refuzat, fiindca nu exista niciun mecanism legal care sa-i oblige, dar in viitor politicul ar putea incerca sa incalece puterea judecatoreasca prin aceasta portita constitutionala.
Cu toate ca atit liberalii, cit si socialistii se grabeau sa valideze in aceasta vara noua Constitutie, totusi votul final din Parlament s-a aminat pentru la toamna, iar in laboratoarele puterii, mai cu seama in cele ale socialistilor romani, se vorbeste despre inutilitatea Comisiei de revizuire si despre faptul ca in final nimic nu se va modifica din actuala Constitutie.
Exista motive politice pentru inghetarea legii fundamentale, care tin de interesele socialistilor. Deocamdata liberalii si socialistii romani au un singur candidat la presedintie pentru alegerile de anul viitor, dar e putin probabil ca cel mai puterinic partid din Romania, Partidul Social Democrat sa nu aiba niciun candidat. Asa cum arata modificarile Constitutiei presedintele n-ar mai juca niciun rol pe scena politica interna, dar Victor Ponta, actualul premier al Romaniei, care ar nutri, se pare, ambitii prezidentiale, nu vrea sa fie doar un presedinte decorativ.
Practic cu exceptia liberalilor, care au fost lasati sa-si faca de cap in Comisia de Revizuire, niciun al partid nu vrea modificarea Constitutiei in acest fel. Multi politicieni tinjesc, insa, dupa o republica parlamentara, definite ca atare, cu un presedinte ales de parlament, dar cercetarile sociologice arata ca romanii isi doresc in proprotie covirsitoare sa-si aleaga in mod direct presedintele.
