Relatiile dintre România si Bulgaria au fost in ultimii zece ani marcate de indiferenta sau de adversitate in competitia pentru Uniunea Europeana. Cele doua state s-au igonorat reciproc, chiar si atunci cind au fost incurajate sa lucreze impreuna in beneficiul comun. Proiectul celui de-al doilea pod peste Dunare le-a fost oferit, Bulgariei si României, de catre liderii de la Bruxelles inca de la inceputul anilor 90. Bucurestiul si Sofia s-au contrazis vreme de aproape cinci ani asupra locului in care ar trebui construit, iar apoi in 2000 a fost semnat acordul de amplasare a acestuia intre Calafat si Vidin. Podul a fost dat in folosinta acum zece zile, asa ca a fost nevoie de 13 ani pentru a trece de la proiectul bilateral la finalizarea lui.
Premierul român, Victor Ponta, care a fost la Sofia in weekend-ul care tocmai s-a incheiat pentru Consiliul Partidului Socialistilor Europeni (PES), a trasat impreuna cu omologul sau bulgar o agenda bilaterala consistenta. Bulgaria si România ar putea profita de faptul ca guvernele lor sint conduse de premieri socialisti, pentru a trece peste rivalitatile traditionale. In fruntea listei cu prioritati comune se afla aderarea la spatiul Schengen, fiindca Bulgaria si România sint incluse in acelasi „pachet” de catre specialistii de la Bruxelles. Cu toate acestea Sofia si Bucurestiul nu doar ca nu s-au coordonat, dar au existat momente in care fie romanii, fie bulgarii au cerut, direct sau indirect, decuplarea.
Inainte de criza politica de acum un an, cind guvernarea de centru-stinga a incercat demiterea lui Traian Basescu, România se afla in avantaj si privea de sus eforturile Sofiei. Dupa aceea rolurile s-au schimbat, dar nu pentru multa vreme, ci doar pina in luna februarie, anul acesta, cind guvernul de dreapta condus de Boyko Borisov a demisionat dupa protestele de strada legate de cresterea preturilor la energie, de costul ridicat al veitii si de coruptia din administratia bulgara.
Premierul român Victor Ponta si omologul sau bulgar Plamen Oresarski au discut despre restantele celor doua state in dosarul Schengen, desi cei doi s-au vazut si acum zece zile, cind au inaugurat podul peste Dunare intre Vidin si Calafat.
România si Bulgaria au o granita comuna de 470 de kilometri pe Dunare, dar fluviul mai degraba le-a despartit, decit le-a unit. Nu e vorba doar despre rafuielile istorice referitoare la Nordul Dobrogei, ci si despre competitia inutila dintre Sofia si Bucuresti. In 2004, cind Bulgaria si Romania se straduiau sa incheie negocierile de aderare la Uniunea Europeana, premierul de atunci, Adrian Nasase era exasperat de incetineala reformelor din Bulgaria, tara despre care spunea ca e ca o batrinica pe care Romania trebuie sa o treaca strada. Opt ani mai tirziu, in 2012, Traian Basescu a vrut sa blocheze pe cont propriu drumul Serbiei spre Uniunea Europeana, incercind sa obtina in schimb un calendar pentru admiterea Romaniei in Scengen.
Acum, premierul roman sugereaza ca a venit vremea ca România si Bulgaria sa joace impreuna meciul pentru Spatiul de Libera Circulatie si sa incerce sa beneficieze in comun de banii europeni pusi in joc prin Strategia Dunarii. Prima idee in acest sens ar fi construirea unei hidrocentrale pe fluviu, dupa modelul româno-sirb de la Portile de Fier.
„Trebuie sa renuntam la concurenta si la incercarile de a demonstra ca o tara este mai buna decit cealalta” considera seful guvernului român explicând ca atit Bulgariacit si România au avut de pierdut folosind aceasta logica egoista.
