Rusia, Bielorusia și Kazahstanul au semnat, în toamna trecută, acordul de creare a "Uniunii Euroasiatice", scopul fiind de a atrage în ea cât mai multe foste republici sovietice.
Aceste initiative de regrupare a fostelor republici sovietice sint vechi. Așa a fost și "Comunitatea Statelor Independente" (CSI) a lui Ielțîn, omul care de altfel a declanșat dezmembrarea URSS-ului.
Actualul proiect al Uniunii Euroasiatice este însă prezentat ca fiind similar celui care a dus la crearea Uniunii Europene. El se înscrie într-un complex de inițiative ale Moscovei în vederea contracarării influenței unei UE în plină criză.
Ofensiva rusă mai are ca motor și resentimentul personal al lui Putin în urma anchetei deschise în toamna trecută de Comisia Europeană împotriva trustului rusesc Gazprom pentru încălcarea regulilor concurentei in UE.
Comisia Europeană caută de atunci sa ajungă la un acord amiabil cu Gazprom pentru a evita tensiunile politice si înrăutățirea situației.
Pasul înapoi al Comisiei a venit după ce Putin, care are legături strânse cu Gazprom, a dat semne ca ia întreaga afacere foarte personal si a semnat un decret prin care le interzice companiilor rusesti sa permită accesul unor părți străine la contabilitatea si arhivele lor.
Putin a spus deja ca negocierea unui tratat între Rusia si UE e conditionata de acceptarea „Spatiului Economic Comun“ pe care Rusia îl formeaza cu Kazahstanul si Bielorusia, ceea ce ar echivala cu acceptarea existentei formale a Uniunii Euroasiatice.
Pentru Moldova, renunțarea la aspirațiile europene și indreptarea spre "Uniunea Euroasiatică" ar fi insa mai degrabă negative.
Sigur, statisticile empirice spun ca numărul moldovenilor care lucrează in Rusia sau in spațiul post-sovietic este echivalent cu cel al moldovenilor care lucrează in UE.
Banii trimiși acasă, care fac sa functioneze cotidianul economic al populației sint relativ comparabili: la fel de mult din Rusia si din UE. In schimb, când vine vorba de exporturi si de schimburi economice, comparația nu mai stă în picioare. Doar un sfert pana la o treime din exporturile Moldovei merg spre Rusia, iar Uniunea Europeană in ansamblu reprezintă principalul partener economic.
Întoarcerea spre Rusia si "Uniunea Euroasiatică" ar avea poate efecte pe termen scurt: ieftinirea gazelor si oarecare facilități pentru muncitorii din anumite domenii, cum sint construcțiile, in perspectiva jocurilor olimpice de anul viitor de la Soci. In schimb, întoarcerea spre Rusia ar duce la scumpirea multor altor produse de bază, cum ar fi, de pildă, medicamentele.
Cunoscând, pe de altă parte, capriciile și ușurința cu care guvernanții ruși recurg la șantajul economic, cum a fost arunci când au blocat importurile de vin moldovean, trecerea dinspre direcția europeană spre cea ruso-asiatică se arata plină de riscuri si incertitudini.
------
O oficialitate a Comisiei Economice Euroasiatice a spus astăzi la Chişinău că dacă s-ar gândi la beneficiul său economic, Republica Moldova ar examina în mod serios posibilitatea aderării la Uniunea Euroasiatică. Declaraţia aparţine lui Viktor Spassky, directorul Departamentului de integrare al acestei comisii care are sarcina să constituie până la sfârşitul lui 2015 Uniunea Euroasiatică, proiect iniţiat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în 2010.
Spassky a prezentat proiectul la Chişinău, fiind invitat de ambasadele Rusiei, Belarusiei și Kazakhstanului.
„Moldova trebuie să se gândească unde e interesul său economic în primul rând. Trebuie să vedeţi ce e mai important pentru voi. Noi de exemplu avem nevoie de produsele voastre agroalimentare. În UE situaţia e un pic alta. Acelaşi lucru e cu vinul. Sau produsele textile. Producţia metalurgică am impresia că nu e cumpărată deloc în UE. Bielorusia sau Kazahstanul şi Rusia o cumpără însă - vreo 100 de milioane anual. Dacă s-ar putea să fiţi şi acolo, şi acolo? Nu ştiu.”
Dacă va încheia un acord de liber schimb cu UE, Republica Moldova nu va mai putea fi acceptată în Uniunea Vamală, iar ulterior nici în cea euroasiatică, a avertizat oficialul rus.
„Ca să fiu cât mai diplomatic, voi spune că piaţa Rusiei, a Bielorusiei şi Kazahstanul este foarte interesantă pentru voi. Dacă însă vă veţi deschide totalmente piaţa pentru Europa, lucrurile se vor schimba. Noi nu vom admite ca mărfurile europene să invadeze, prin intermediul Moldovei, piaţa noastră. Măsurile vor fi luate imediat şi acestea ar putea afecta nu doar marfurile europene, ci şi cele moldoveneşti. Doar este foarte greu să delimitezi un vin moldovenesc de proastă calitate de unul francez, de exemplu.”
Până a se inventa Uniunea Euroasiatică - numită de occidentali şi o URSS refăcută - alegerea Republicii Moldova era mai simplă. Exista o singură direcţie ce întrunea consensul larg al societăţii, cea spre Uniunea Europeană.
Începând cu 2010, când a fost lansat proiectul integraţionist cu centrul la Moscova, mai multe forţe politice pro-ruse, de la comunişti până la altele mai mici, s-au declarat adepte ale acestei integrări. Există şi premise obiective, cred observatorii, cum ar fi relaţiile economice strânse, remitenţele din Est şi în jur de 500 de cetăţeni moldoveni care lucrează în Rusia.
Întrebat cum vor afecta noile politici migraţioniste în stadiu de elaborare în Rusia migranţii moldoveni, Viktor Spassky a spus:
„În interiorul uniunii vamale nu vor fi nici un fel de bariere - nici pentru mişcarea forţei de muncă, nici pentru asistenţa socială, nici pentru angajare. Pentru ţările din afară regulile vor fi diferite. Cum vor fi ele anume - nu se ştie. Dar anumite probleme vor exista - Rusia are nevoie să restricţioneze angajarea migranţilor.”
Pentru mai mulţi observatori ai vieţii politice, printre ei analistul politic şi editorialistul Nicolae Negru de la „Jurnal de Chişinău”, vizita şi prezentarea oficialului euroasiatic este însă o acţiune prin excelență propagandistică:
„Rusia vrea să ne atragă în spaţiul ei de influenţă şi să ne resovietizeze. Putin are şi un angajament electoral. El a spus că până în 2015 va constitui Uniunea Euroasiatică. Toate astea determină această fierbere, viermuială în direcţia Moldovei, dar şi a Ucrainei. Un economist serios care priveşte lucrurile nu doar la un metru depărtare, atunci nu poate să vadă vreun avantaj al integrării euroasiatice. Măcar şi pentru faptul că aceste avantaje ar putea dispărea foarte uşor deja mâine. De exemplu cu preţurile la gaze. Rusia oricum va fi nevoită să scadă preţurile, fără ca să intrăm în Uniunea Euroasiatică - noile tehnologii, gazele de şist schimbă oarecum conjunctura pe piaţa gazelor naturale. Apoi, noi suntem acceptaţi în Uniunea Euroasiatică fără nici o condiţie. Păi asta e o şmecherie a Rusiei, ca să muşcăm această momeală şi să ne pomenim în braţele ei. Oricum nu o să ne permită Rusia să furnizăm pe piaţa ei produse dacă le poate importa din alte ţări europene mai ieftin. Ne vom pomeni bătuţi de ţările UE chiar şi pe piaţa Euroasiatică.”
Aceste initiative de regrupare a fostelor republici sovietice sint vechi. Așa a fost și "Comunitatea Statelor Independente" (CSI) a lui Ielțîn, omul care de altfel a declanșat dezmembrarea URSS-ului.
Actualul proiect al Uniunii Euroasiatice este însă prezentat ca fiind similar celui care a dus la crearea Uniunii Europene. El se înscrie într-un complex de inițiative ale Moscovei în vederea contracarării influenței unei UE în plină criză.
Ofensiva rusă mai are ca motor și resentimentul personal al lui Putin în urma anchetei deschise în toamna trecută de Comisia Europeană împotriva trustului rusesc Gazprom pentru încălcarea regulilor concurentei in UE.
Comisia Europeană caută de atunci sa ajungă la un acord amiabil cu Gazprom pentru a evita tensiunile politice si înrăutățirea situației.
Pasul înapoi al Comisiei a venit după ce Putin, care are legături strânse cu Gazprom, a dat semne ca ia întreaga afacere foarte personal si a semnat un decret prin care le interzice companiilor rusesti sa permită accesul unor părți străine la contabilitatea si arhivele lor.
Putin a spus deja ca negocierea unui tratat între Rusia si UE e conditionata de acceptarea „Spatiului Economic Comun“ pe care Rusia îl formeaza cu Kazahstanul si Bielorusia, ceea ce ar echivala cu acceptarea existentei formale a Uniunii Euroasiatice.
Pentru Moldova, renunțarea la aspirațiile europene și indreptarea spre "Uniunea Euroasiatică" ar fi insa mai degrabă negative.
Sigur, statisticile empirice spun ca numărul moldovenilor care lucrează in Rusia sau in spațiul post-sovietic este echivalent cu cel al moldovenilor care lucrează in UE.
Banii trimiși acasă, care fac sa functioneze cotidianul economic al populației sint relativ comparabili: la fel de mult din Rusia si din UE. In schimb, când vine vorba de exporturi si de schimburi economice, comparația nu mai stă în picioare. Doar un sfert pana la o treime din exporturile Moldovei merg spre Rusia, iar Uniunea Europeană in ansamblu reprezintă principalul partener economic.
Întoarcerea spre Rusia si "Uniunea Euroasiatică" ar avea poate efecte pe termen scurt: ieftinirea gazelor si oarecare facilități pentru muncitorii din anumite domenii, cum sint construcțiile, in perspectiva jocurilor olimpice de anul viitor de la Soci. In schimb, întoarcerea spre Rusia ar duce la scumpirea multor altor produse de bază, cum ar fi, de pildă, medicamentele.
Cunoscând, pe de altă parte, capriciile și ușurința cu care guvernanții ruși recurg la șantajul economic, cum a fost arunci când au blocat importurile de vin moldovean, trecerea dinspre direcția europeană spre cea ruso-asiatică se arata plină de riscuri si incertitudini.
------
O oficialitate a Comisiei Economice Euroasiatice a spus astăzi la Chişinău că dacă s-ar gândi la beneficiul său economic, Republica Moldova ar examina în mod serios posibilitatea aderării la Uniunea Euroasiatică. Declaraţia aparţine lui Viktor Spassky, directorul Departamentului de integrare al acestei comisii care are sarcina să constituie până la sfârşitul lui 2015 Uniunea Euroasiatică, proiect iniţiat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în 2010.
Spassky a prezentat proiectul la Chişinău, fiind invitat de ambasadele Rusiei, Belarusiei și Kazakhstanului.
„Moldova trebuie să se gândească unde e interesul său economic în primul rând. Trebuie să vedeţi ce e mai important pentru voi. Noi de exemplu avem nevoie de produsele voastre agroalimentare. În UE situaţia e un pic alta. Acelaşi lucru e cu vinul. Sau produsele textile. Producţia metalurgică am impresia că nu e cumpărată deloc în UE. Bielorusia sau Kazahstanul şi Rusia o cumpără însă - vreo 100 de milioane anual. Dacă s-ar putea să fiţi şi acolo, şi acolo? Nu ştiu.”
Dacă va încheia un acord de liber schimb cu UE, Republica Moldova nu va mai putea fi acceptată în Uniunea Vamală, iar ulterior nici în cea euroasiatică, a avertizat oficialul rus.
„Ca să fiu cât mai diplomatic, voi spune că piaţa Rusiei, a Bielorusiei şi Kazahstanul este foarte interesantă pentru voi. Dacă însă vă veţi deschide totalmente piaţa pentru Europa, lucrurile se vor schimba. Noi nu vom admite ca mărfurile europene să invadeze, prin intermediul Moldovei, piaţa noastră. Măsurile vor fi luate imediat şi acestea ar putea afecta nu doar marfurile europene, ci şi cele moldoveneşti. Doar este foarte greu să delimitezi un vin moldovenesc de proastă calitate de unul francez, de exemplu.”
Până a se inventa Uniunea Euroasiatică - numită de occidentali şi o URSS refăcută - alegerea Republicii Moldova era mai simplă. Exista o singură direcţie ce întrunea consensul larg al societăţii, cea spre Uniunea Europeană.
Începând cu 2010, când a fost lansat proiectul integraţionist cu centrul la Moscova, mai multe forţe politice pro-ruse, de la comunişti până la altele mai mici, s-au declarat adepte ale acestei integrări. Există şi premise obiective, cred observatorii, cum ar fi relaţiile economice strânse, remitenţele din Est şi în jur de 500 de cetăţeni moldoveni care lucrează în Rusia.
Întrebat cum vor afecta noile politici migraţioniste în stadiu de elaborare în Rusia migranţii moldoveni, Viktor Spassky a spus:
„În interiorul uniunii vamale nu vor fi nici un fel de bariere - nici pentru mişcarea forţei de muncă, nici pentru asistenţa socială, nici pentru angajare. Pentru ţările din afară regulile vor fi diferite. Cum vor fi ele anume - nu se ştie. Dar anumite probleme vor exista - Rusia are nevoie să restricţioneze angajarea migranţilor.”
Pentru mai mulţi observatori ai vieţii politice, printre ei analistul politic şi editorialistul Nicolae Negru de la „Jurnal de Chişinău”, vizita şi prezentarea oficialului euroasiatic este însă o acţiune prin excelență propagandistică:
„Rusia vrea să ne atragă în spaţiul ei de influenţă şi să ne resovietizeze. Putin are şi un angajament electoral. El a spus că până în 2015 va constitui Uniunea Euroasiatică. Toate astea determină această fierbere, viermuială în direcţia Moldovei, dar şi a Ucrainei. Un economist serios care priveşte lucrurile nu doar la un metru depărtare, atunci nu poate să vadă vreun avantaj al integrării euroasiatice. Măcar şi pentru faptul că aceste avantaje ar putea dispărea foarte uşor deja mâine. De exemplu cu preţurile la gaze. Rusia oricum va fi nevoită să scadă preţurile, fără ca să intrăm în Uniunea Euroasiatică - noile tehnologii, gazele de şist schimbă oarecum conjunctura pe piaţa gazelor naturale. Apoi, noi suntem acceptaţi în Uniunea Euroasiatică fără nici o condiţie. Păi asta e o şmecherie a Rusiei, ca să muşcăm această momeală şi să ne pomenim în braţele ei. Oricum nu o să ne permită Rusia să furnizăm pe piaţa ei produse dacă le poate importa din alte ţări europene mai ieftin. Ne vom pomeni bătuţi de ţările UE chiar şi pe piaţa Euroasiatică.”
