În România, Comisia prezidenţială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii a lansat luni raportul privind agricultura, spaţiul rural şi industria alimentară a României. Documentul cuprinde strategia si masurile care trebuie aplicate pentru dezvoltarea acestui domeniu, pana în anul 2030. Cu ocazia lansării, preşedintele Traian Băsescu a lansat o invitaţie către clasa politică, propunând ca după cele 30 de zile de dezbateri şi adoptarea raportului, atât partidele cât şi instituţiile, producătorii şi beneficiarii să semneze Pactul pentru Agricultură.
Singurul pariu cu agricultura romaneasca a fost facut imediat dupa caderea regimului Ceausescu, de pe-atunci tinarul premier al Romaniei, Petre Roman, care a crezut ca lucrurile puteau merge inainte doar prin dezmembrarea Cooperativelor Agricole de Productie (CAP) si a Intreprinderilor Agricole de Stat (IAS). De peste 20 de ani, insa, politicile agricole din Romania nu s-au bazat niciodata pe restructurare sau modernizare, ci doar pe stabilizarea preturilor, pe deschiderea pietelor spre importuri si pe subventii aruncate producatorilor mai ales in anii electorali.
Un nou pariu incearca acum presedintele Traian Basescu prin Strategia Agricola pentru 2014-2020-2030, un proiect pe care l-a lansat astazi in dezbatere publica. Documentul va fi discutat o luna de zile de catre specialisti dupa care va fi completat si definitivat pe baza acestor interventii de catre profesorii din mediul academic autohton, care de altfel au lucrat in ultimii doi ani la aceasta strategie care are 248 de pagini, dar si de catre expertii din ministerele de resort. In luna septembrie, partidele sint invitate sa semneze „pactul politic pentru agricultura” a precizat presedintele. „Prin atingerea obiectivelor mentionate in Strategie, Romania ar putea sa exporte produse alimentare in valoare de 40-50 de miliarde de euro”, crede Traian Basescu, amintind ca in 2012 totalul exporturilor Romaniei a fost de 53 de miliarde de euro.
„Cadrul national strategic rural”, cum este denumit proiectul privind Strategia Agricola pina in 2030, porneste de la trei „factori majori ai dezvoltarii agricole”: cerinta asigurarii securitatii alimentare nationale, resursele naturale existente si asa numita „favorabilitate ecologica” a resurselor agricole romanesti. Potrivit documentului, pentru garantarea sigurantei alimentare a romanilor ar fi nevoie ca in urmatorii zece ani sa se dubleze randamentele agricole si sa creasca masiv rata de absorbtie a fondurilor europene.
Proiectului Strategiei agricole estimeaza ca Romania are un potential alimentar, la orizontul anului 2030, pentru 38,5 milioane de persoane, fata de circa 20 de milioane de locuitori citi are tara. Dupa aritmetica celor care au lucrat la Strategie, rezulta o disponibilitate pentru export de 50 de miliare de euro. Modernizarea prevazuta de acest proiect nu este simpla, daca luam in calcul o comparatia data chiar de raportul facut de comisia prezidentiala. Astfel din punctul de vedere al performantelor agricole si al dezvoltarii rurale, stadiul actual real al agriculturii romanesti este similar cu stadiul in care se afla agricultura statelor europene in anii 1965-1970. Ca sa dam doar un exemplu, valoarea productiei primare la hectar obtinuta de fermierii romani anul trecut(circa 800-900 de euro/ha) este de doua ori mai mica prin comparativ cu cea obtinuta de colegii lor europeni (1800-2000 de euro/ha).
Strategia data astazi publicitatii de presedintele de dreapta al Romaniei este doar o schita, fara concluzii si nu este inca sigur ca in final va fi asumata de guvernul de centru-stinga, desi pe de alta parte va avea sustinerea comisarului european pentru agricultura, Dacian Ciolos, care a demarat, de altfel, lucrul la acest document pe vremea cind era consilier prezidential.
Este vorba despre a saptea comisie prezidentiala care elaboreaza un Raport amanuntit asupra unui domeniu dat, dupa cele care au analizat Dictatura Comunista din Romania, Patrimoniul Istoric al tarii, stadiul Educatiei, Politicile din Domeniul Sanatatii, Riscurile Sociale si Demografice, Regimul Politic si Constitutional al Romaniei.
Traian Basescu, sub umbrela caruia a fost conceputa Strategia Agricola pentru urmatorii 17 ani va fi terminat deja mandatul prezidential in momentul in care documentul ar urma sa intre in vigoare.
Singurul pariu cu agricultura romaneasca a fost facut imediat dupa caderea regimului Ceausescu, de pe-atunci tinarul premier al Romaniei, Petre Roman, care a crezut ca lucrurile puteau merge inainte doar prin dezmembrarea Cooperativelor Agricole de Productie (CAP) si a Intreprinderilor Agricole de Stat (IAS). De peste 20 de ani, insa, politicile agricole din Romania nu s-au bazat niciodata pe restructurare sau modernizare, ci doar pe stabilizarea preturilor, pe deschiderea pietelor spre importuri si pe subventii aruncate producatorilor mai ales in anii electorali.
Un nou pariu incearca acum presedintele Traian Basescu prin Strategia Agricola pentru 2014-2020-2030, un proiect pe care l-a lansat astazi in dezbatere publica. Documentul va fi discutat o luna de zile de catre specialisti dupa care va fi completat si definitivat pe baza acestor interventii de catre profesorii din mediul academic autohton, care de altfel au lucrat in ultimii doi ani la aceasta strategie care are 248 de pagini, dar si de catre expertii din ministerele de resort. In luna septembrie, partidele sint invitate sa semneze „pactul politic pentru agricultura” a precizat presedintele. „Prin atingerea obiectivelor mentionate in Strategie, Romania ar putea sa exporte produse alimentare in valoare de 40-50 de miliarde de euro”, crede Traian Basescu, amintind ca in 2012 totalul exporturilor Romaniei a fost de 53 de miliarde de euro.
„Cadrul national strategic rural”, cum este denumit proiectul privind Strategia Agricola pina in 2030, porneste de la trei „factori majori ai dezvoltarii agricole”: cerinta asigurarii securitatii alimentare nationale, resursele naturale existente si asa numita „favorabilitate ecologica” a resurselor agricole romanesti. Potrivit documentului, pentru garantarea sigurantei alimentare a romanilor ar fi nevoie ca in urmatorii zece ani sa se dubleze randamentele agricole si sa creasca masiv rata de absorbtie a fondurilor europene.
Proiectului Strategiei agricole estimeaza ca Romania are un potential alimentar, la orizontul anului 2030, pentru 38,5 milioane de persoane, fata de circa 20 de milioane de locuitori citi are tara. Dupa aritmetica celor care au lucrat la Strategie, rezulta o disponibilitate pentru export de 50 de miliare de euro. Modernizarea prevazuta de acest proiect nu este simpla, daca luam in calcul o comparatia data chiar de raportul facut de comisia prezidentiala. Astfel din punctul de vedere al performantelor agricole si al dezvoltarii rurale, stadiul actual real al agriculturii romanesti este similar cu stadiul in care se afla agricultura statelor europene in anii 1965-1970. Ca sa dam doar un exemplu, valoarea productiei primare la hectar obtinuta de fermierii romani anul trecut(circa 800-900 de euro/ha) este de doua ori mai mica prin comparativ cu cea obtinuta de colegii lor europeni (1800-2000 de euro/ha).
Strategia data astazi publicitatii de presedintele de dreapta al Romaniei este doar o schita, fara concluzii si nu este inca sigur ca in final va fi asumata de guvernul de centru-stinga, desi pe de alta parte va avea sustinerea comisarului european pentru agricultura, Dacian Ciolos, care a demarat, de altfel, lucrul la acest document pe vremea cind era consilier prezidential.
Este vorba despre a saptea comisie prezidentiala care elaboreaza un Raport amanuntit asupra unui domeniu dat, dupa cele care au analizat Dictatura Comunista din Romania, Patrimoniul Istoric al tarii, stadiul Educatiei, Politicile din Domeniul Sanatatii, Riscurile Sociale si Demografice, Regimul Politic si Constitutional al Romaniei.
Traian Basescu, sub umbrela caruia a fost conceputa Strategia Agricola pentru urmatorii 17 ani va fi terminat deja mandatul prezidential in momentul in care documentul ar urma sa intre in vigoare.
