Mai mult de 100 de primari si reprezentanti ai Consiliilor Judetene din România sint declarati incompatibili de ANI, Agentia Nationala de Integritate. Dosarele acestora se afla pe rolul instantelor si doar judecatorii pot stabili vinovatia acestora. Potrivit presedintelui Agentiei, Horia Georgescu, „rata de succes a cazurilor care ajung in instanta sau ramin definitive prin necontestare” este mai mare de 80%, in ceea ce priveste confiscarea averilor nejustificate, conflictele de interese, incompatibilitatile si constraventiile, ca urmare a nedepunerii declaratiilor de avere.
Cele mai frecvente probleme pe care le au alesii locali sint legate de incompatibilitati, pentru ca mai cu seama primarii si reprezentantii Consiliilor Judetene sint tentati sa faca parte din consiliile de administratie sau adunarile generale ale companiile publice de utilitati, cu care mai apoi primariile incheie contracte consistente. Liderii locali socotesc ca e natural sa se implice in acest sens in treburile comunitatii, numai ca Legea privind asigurarea transparentei in exercitatrea demnitatilor publice (161/2003) prevede explicit ca functia de primar sau de presedinte al Consiliului Judetean este incompatibila cu cea de reprezentant in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau national.
Exista un lobby insistent pe care il fac reprezentantii teritoriali ai paritdelor de guvernamint pentru modificarea legii. A avut loc deja o tentativa de schimbare a legislatiei cu ajutorul ministrului socialist al Dezvoltarii, Liviu Dragnea. Acesta este presedintele executiv al PSD, conduce cu mina forte organizatiile teritoriale ale partidului si a incercat fortarea acestei modificari tocmai pentru a-si pastra popularitatea printre fruntasii socialisti din provincie, numai ca ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc i-a respins actul normativ care viza modificarea Legii Agentiei Nationale de Integritate.
Premierul român, Victor Ponta ar fi vrut, la rindul lui, sa gaseasca o cale de mijloc prin care sa-i impace pe edilii nemultumiti, evitind in acelasi timp criticile Bruxelles-ului in Raportul de tara. Deocamdata aceasta solutie nu a aparut, iar primarii socialisti au amenintat cu modificarea legislatiei in Parlament. Parlamentarii sint dependenti de voturile pe care le pot stringe doar cu ajutorul liderilor locali si, in plus, nici ei nu sint multumiti cu aceasta lege, de care se simt amenintati: peste 20 de parlamentari ar putea sa-si piarda mandatele din cauza problemelor de integritate, dosarele lor aflindu-se pe rolul instantelor.
Deputatul liberal Ovidiu Silaghi si-a pierdut anul trecut functia de ministru al Transporturilor pentru ca nu a putut sa probeze provenienta in declaratia sa de avere a sumei de 45 de mii de euro. Procesul nu s-a terminat inca, desi politicianul roman a primit un verdict negativ, fiindca ANI a decis sa atace problema in baza dreptului comun. PNL l-a propus din nou pentru portfoliul Transporturilor, dupa ce un alt liberal, Relu Fenechiu a fost condamnat in prima instanta la 5 ani de inchisoare.
Klaus Iohannis, primarul Sibiului si primvicepresedinte al liberalilor este acuzat astazi de ANI pentru ca in 2010 a semnat in numele municipalitatii un contract cu o tipografie detinuta de Forumul Democrat al Germanilor din Romania, al carui presedinte era la acea data. Potrivit datelor statistice in proportie de aproape 97% cazurile de acest fel sint pierdute in justitie de alesii locali. Este a doua acuzatie a Agentiei Nationale de Integritate la adresa primarul german al Sibiului, dupa ce acum citeva luni a fost declarat incompatibil pentru ca detine simultan functia de primar si cea de reprezentant al municipalitatii in adunari generale ale actionarilor pentru doua societati comerciale.
Agentia Nationala de Integritate a devenit in ultimii doi ani cosmarul demnitarilor, indiferent din ce domeniu provin. Ieri, de pilda, doi membri ai Consiliului National al Audiovizualului au intrat in vizorul agentiei: Razvan Popescu pentru ca a acordat autorizatii de licenta pentru ProTV in perioada cind era presedintele instiutiei, intre 2006-2012, desi a primit de la aceasta companie 15 mii de euro pentru scenarii. De asemnea ultimul director al BBC România, Cristian Mititelu a fost acuzat de conflict de interese pentru ca in perioada 2008-2012 a fost simultan membru al CNA si presedinte al Aliantei Civice. Potrivit legii membrilor CAN li se interzice ocuparea oricarei functii private sau publice, cu exceptia celor didactice.
