Câțiva activiști din Kazahstan au organizat săptămâna trecută la Almatî o acțiune de sprijin față de firma ucraineană de cofetărie Roshen, care se confruntă cu probleme pe piața rusă. Agenția rusă pentru protecția consumatorului, Rospotrebnadzor a interzis la sfârșitul lunii iulie importul bomboanelor Roshen pe motiv că a depistat în ciocolata de lapte benzipiren și alte substanțe nocive. Rusia a cerut să interzică importurile și Kazahstanului, care se află împreună cu ea și Belarusul dintr-o uniune vamală. Activiștii kazahi care au sprijinit Roshen-ul la Akmatî au spus că ciocolatele sunt bune, la fel și apa minerală georgiană Borjomi și că ceea ce face Rusia cu producătorul ucrainean astăzi seamănă cu sancțiunile economice impuse Georgiei mai demult. Autoritățile kazahe au spus că examinează cererea Rusiei, dar că testele preliminare au arătat că bomboanele Roshen sunt bune de mâncat. Tot așa au spus Moldova, Belarusul și Tadjikistanul, înfuriind Rusia, deși nu este limpede dacă le-a cerut cineva să facă testele.
Am discutat despre această dispută cu analistul moldovean, Leonid Litra, care s-a stabilit de peste un an la Kiev, unde lucrează în calitate de cercetător superior la organizația americană, Institute of World Policy. L-am întrebat la început dacă, tehnic vorbind, Rusia poate pune în practică interdicția de una singură, odată ce face parte dintr-o uniune vamală. Într-o asemenea uniune n-ar trebui să existe, teoretic, controlul mărfurilor la frontierele dintre statele membre, Ucraina putând exporta în Rusia indirect, prin Belarus și Kazahstan.
Leonid Litra: „Nu există o procedură clară în această privință, din câte înțeleg. Avem o uniune vamală care abia și-a început
Europa Liberă: Se știe că Federația Rusă a cerut deja Kazahstanului să interzică și el importul bomboanelor companiei ucrainene Roshen. Nu a cerut însă și Belarusului să facă același lucru. De ce?
Leonid Litra: „Eu cred că pentru ruși este clar că această cerere va duce la tensionarea relațiilor dintre Rusia și Belarus și Kazahstan pentru că în acest caz este clar că avem un joc al Rusiei. Belarusul, o țară vecină (cu Ucraina n.e.) și Kazahstanul au alte interese decât Rusia și nu vor să participe la acest joc care nu le reprezintă interesele.”
Europa Liberă: Se face deseori o paralelă între Uniunea Europeană și Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan pusă la baza unei viitoare Uniuni Eurasiatice. Se spune că aceasta ar reprezenta pentru țări ca Ucraina o alternativă Uniunii Europene. Dar în Uniunea Europeană asemenea decizii de interdicție a importurilor se iau prin consensul țărilor membre. În cazul acesta, însă, Rusia pare să fi pus Belarusul și Kazahstanul în fața unui fapt împlinit. Ce spune acest lucru despre funcționarea uniunii vamale estice?
Leonid Litra: „Acest lucru, decizia Rusiei luată fără a consulta partenerii și a încerca să adopte o decizie în mod concertat împreună cu Belarusul și Kazahstanul arată clar că proiectul eurasiatic viitor sau uniunea vamală curentă este ghidat sută la sută de interesele Rusiei.
Făcând o paralelă cu Uniunea Europeană vom vedea că nu există acest element participativ, de consens. Deseori acesta este mai greoi, dar în schimb există o înțelegere între toți membrii Uniunii Europene, toată lumea să simte respectată și poate influența deciziile. Iar în cazul de față a fost o decizie impusă de sus în jos și cred că există și o nemulțumire în rândul oficialilor din Belarus și Kazahstan în această privință.”
Europa Liberă: Ziarul ucrainean „Ucraina Moloda” scria săptămâna trecută că interdicția impusă de Rusia ciocolatelor firmei ucrainene Roshen ar face parte dintr-o tactică a Rusiei de a convinge Ucraina să nu semneze la toamnă acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Nu-și face Rusia un deserviciu încercând să câștige prieteni cu forța?
Leonid Litra: „Bineînțeles că, în primul rând, astfel de activități nu încurajează Ucraina să se apropie de Rusia. În al doilea rând, decizia de aplicare a sancțiunilor țintite este una puțin eronată. Cunoaștem că Poroșenko, în pofida faptului că a fost membru al guvernului precedent…”
Europa Liberă: Când vorbiți de sancțiuni vă referiți la faptul că Rusia pare să fi trecut de la sancțiunile clasice cum au fost în cazul Moldovei și Georgiei – nu mai importăm vinuri – la sancțiuni țintite. În cazul de față este țintită o companie, Roshen, controlată de omul politic ucrainean Petr Poroșenko, despre care se spune că ar fi un proeuropean. Ce efecte, așadar, pot avea aceste sancțiuni țintite?
Leonid Litra: „Eu cred că efectele sunt opuse celor scontate pentru că, în primul rând, astfel de acțiuni nu atrag Ucraina arată că dragoste cu de-a sila nu poate exista.
În al doilea rând, sancțiunile nu sunt țintite foarte bine din cauză că Poroșenko nu este un oficial, nu este un reprezentant al puterii, chiar dacă în guvernul precedent, Azarov 1 el a fost membru al guvernului, ministru al economiei. Dacă ar fi sancțiuni țintite, ar trebuie să fie îndreptate împotriva celor care iau decizii în Ucraina iar Poroșenko nu se numără deocamdată printre primele persoane care iau decizii.
În al treilea rând, cred că există încă o dimensiune importantă și anume faptul că Poroșenko, care într-adevăr are o retorică proeuropeană deși, judecând după fapte, aș pune la îndoială elanul lui proeuropean, Poroșenko așadar a fost unul dintre actorii care a generat acea taxă adițională pentru importul de mașini, care a fost introdusă în luna martie și a nemulțumit în special Rusia care exportă anula circa 50 de mii de unități în Ucraina. A nemulțumit și Turcia, care a luat măsuri imediate prin impunerea unor taxe adiționale exporturilor de nuci din Ucraina. Iar Rusia a spus că va impune și ea sancțiuni adiționale. Cred că în acest caz este vorba și de o reglare de conturi mai personală.
Cu toate acestea, cred totuși că trebuie să privim această situație mai larg, nu-l vizează numai pe Poroșenko. Rusia a încercat să arate că va exercita presiuni ca Ucraina să fie mai ascultătoare și să adere la acest proiect al Rusiei. Totuși, cred că acțiunile Rusiei nu sunt productive, pentru că această guvernare a Ucrainei, oricât de tare ar fi ea demonizată, nu își dorește aderarea la proiectul rusesc. Președintele Victor Ianukovici înțelege foarte bine că orice angajare, ancorare în proiectul uniunii vamale sau eurasiatice se va solda cu pierderea alegerilor în 2015, iar acest lucru este cel mai important pentru actualul președinte și pentru elita care este astăzi la putere.”
Europa Liberă: Rusia ce lecții ar avea de învățat, pornind de la faptul că Belarusul și Kazahstanul nu s-au grăbit să-i urmeze exemplul?
Leonid Litra: „Pentru Rusia este important în primul rând să învețe ce înseamnă o uniune, iar în uniune înseamnă a lua decizii în mod colegial, concertat și coordonat cu toți membrii. În afară de aceasta, cred că este important ca Rusiei să reevalueze rezultatele acestei politici. Ne amintim că atunci când a fost blocat, de exemplu, importul de vin din Georgia sau Moldova foarte multe companii au trecut printr-o perioada grea, dar și-au reorientat exportul și au ajuns la rezultate foarte bune. Acum, un al doilea val de sancțiuni asupra acelorași industrii nu s-ar solda cu mari efecte. Din această cauză, cred că Rusia ar trebuie să-și evalueze politica față de aceste țări și să trateze atât Ucraina, cât și celelalte republici ca pe niște state cu adevărat suverane.”
