O reformă bugetară care presupune schimbări la colectarea și redistribuirea taxelor îngrijorează autoritățile locale, atât din unitățile puternice economic, cât și din cele slabe. La Chișinău, de exemplu, reforma care-și mai așteaptă încă votul final al Parlamentului a provocat îngrijorări că lăsa mai puțini bani în bugetul local, în timp ce mai slaba autonomia găgăuză este îngrijorată că va primi mai puține transferuri din bugetul de stat și că acestea vor fi decise pe criterii politice. Despre tensiunile cu autonomia găgăuză și implicațiile lor politice a discutat Vasile Botnaru cu analistul Igor Boțan:
Igor Boţan: „Gâlceava dintre Comrat şi Chişinău este un lucru periodic. Să nu uităm că, la 19 august, se împlinesc 14 ani de la declaraţia de independenţă a Găgăuziei, dar rămânerea în cadrul Uniunii Sovietice. Anul trecut, de asemenea, au existat un fel de tensiuni între Chişinău şi Comrat. Anul trecut, a fost vorba despre examenele la limba română. Anul curent, e vorba despre noua Lege a finanţelor locale şi tot aşa. Însă trebuie să luăm în consideraţie că şi Chişinăul deja s-a învăţat să aibă atitudini adecvate faţă de impulsurile care vin de la Comrat. Iar la Comrat clasa politică, de asemenea, este una divizată, fragmentată şi există politicieni de nişă care recurg la astfel de pretexte, pentru a demonstra – şi cred că acest lucru este util şi pentru Chişinău – că, în cadrul Republicii Moldova, lucrurile nu merg tocmai normal.”
Europa Liberă: Vă referiţi, probabil, inclusiv la Ivan Burgudji care, mai nou, propune Comratul să aibă propriul serviciu de securitate, de exemplu. În acest an, totuşi avem nişte lucruri mai inedite.
Igor Boţan: „Ivan Burgudji şi alţi oameni care îi împărtăşesc ideile, aşa cum spuneam, sunt politicieni de nişă. Ei s-au format, într-un anumit context, în perioada destrămării Uniunii Sovietice, ei s-au opus acelui fenomen care s-a întâmplat deja. De aceea ei, probabil, nici nu pot să-şi permită un alt fel de politică decât cea pe care au promovat-o şi acum 20 de ani.”
Europa Liberă: Dar au audienţă. Cineva se revendică de la secesionismul găgăuz, care mergea mână în mână cu cel transnistrean.
Igor Boţan: „Sigur. Problemele, care apar la Comrat, sunt inspirate de la Tiraspol. Pentru că de la Tiraspol, în permanenţă, vin mesaje către găgăuzi, spunându-le: „Uitaţi-vă, noi am insistat şi am reuşit. Voi aţi cedat şi acum sunteţi într-o situaţie mult mai dificilă decât Transnistria. Trebuie să insistaţi şi, eventual, veţi obţine ceea ce vă doriţi’.”
Europa Liberă: Dar Găgăuzia ar fi în stare să-şi asigure propriul buget? Că acuma gâlceava este din cauza reducerii substanţiale a defalcărilor pe care Comratul le poate păstra pe loc.
Igor Boţan: „Cu siguranţă, nu. Şi răspunsul la această întrebare ne vine chiar din Transnistria. În proporţie de 70% bugetul Transnistriei este întreţinut, dacă putem spune aşa, de Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Comratul speră, la fel, să obţină sacul cu bani de la Moscova.
Igor Boţan: „Exact aceasta este miza numai că Comratul nu are ceea ce a avut Transnistria 20 de ani în urmă: industrie dezvoltată, prezenţa unor unităţi militare ale Uniunii Sovietice şi multe, multe alte lucruri. Revendicările Găgăuziei sunt bazate pe nişte mituri precum că, în 1994, atunci când au acceptat proiectul de statut special pentru Găgăuzia, chipurile, autorităţile din Republica Moldova le-ar fi promis că, după adoptarea acestei Legi privind statutul Găgăuziei, vor aduce Constituţia Republicii Moldova în conformitate cu nomele acestei legi. Acest mit este repetat cu insistenţă de anumite cercuri din Găgăuzia, atunci când se întâlnesc şi au discuţii cu emisarii de la OSCE, de la Consiliul Europei.”
Europa Liberă: Esenţa acestei adaptări ce ar însemna? Pentru că, de fapt, există condiţia sau precondiţia că, dacă Republica Moldova se uneşte cu România, ei îşi văd de treabă.
Igor Boţan: „Eu cred că aceste lucruri ipotetice nu pot fi folosite cu bună credinţă într-un proces politic normal. Ceea ce vor găgăuzii, ceea ce este înţelegerea lor este că Republica Moldova le-ar fi promis că organele de ocrotire a normelor de drept din Găgăuzia vor fi la cheremul autorităţilor găgăuze, că vor avea punct de devamare sau un post vamal în Găgăuzia. Adică exporturile din regiunea găgăuză şi importurile, devamarea propriu-zisă să aibă loc acolo. Ei cred că, din aceste surse, ar putea să-şi întreţină autonomia, lucru care este iluzoriu. Dacă ne referim la acelaşi Ivan Burgudji, el are o ideea fixă care este că Găgăuzia trebuie să aibă Curte Constituţională proprie, trebuie să aibă administraţie locală proprie, cu alegeri proprii, cu Cod electoral propriu.”
Europa Liberă: Şi mai vrea Burgudji, probabil, să negocieze cu Chişinăul intrarea Moldovei în Uniunea Europeană.
Igor Boţan: „Exact. Deci aceasta este înţelegerea acestui cerc de oameni. Eu cred că Chişinăul trebuie să aibă o atitudine calmă faţă de aceste revendicări, nu trebuie să antagonizeze cei din Găgăuzia care vin cu astfel de pretenţii, dar trebuie să vină cu o logică foarte, foarte bine pusă la punct. În primul rând, există Constituţia Republicii Moldova şi există ierarhia normelor legale din Republica Moldova, acesta e primul lucru. În al doilea rând, trebuie să compare ceea ce are autonomia găgăuză şi ceea ce au, de exemplu, subiecţii Federaţiei Ruse. Al treilea lucru: să implice, atunci când apar astfel de discuţii, emisarii care sunt aici, pe teritoriul Republicii Moldova, ai OSCE şi Consiliului Europei pentru a le demonstra că autonomia găgăuză oferă, în principiu, totalitatea de posibilităţi pentru afirmarea şi dezvoltarea etniei găgăuze, pentru dezvoltarea culturii, limbii, ceea ce şi-au propus, de fapt, găgăuzii, după destrămarea Uniunii Sovietice. Este o altă problemă că Chişinăul are handicapuri mari în ceea ce priveşte europenizarea şi modernizarea Republicii Moldova. Dacă noile autorităţi de după aşa-zisa revoluţie Twitter ar fi avut succese reale în modernizarea şi europenizarea Republicii Moldova, cercurile din Găgăuzia care revendică lucrurile la care ne-am referit nu ar avea priză la cetăţenii de acolo.”
