Comisia Națională de Integritate a convocat astăzi la audieri aproximativ 20 de demnitari de la care spune că nu a primit declarațiile de avere și interese, inclusiv câțiva miniștri: cel al apărăii, cel de interne, al agriculturii și ministra educației și ministra muncii. Tamara Grejdeanu s-a interesat cum au decurs audierile și ce riscă demnitarii refractari.
Demnitarii care nu au prezentat la timp declaraţia de venit şi proprietate trebuie să achite, conform codului contravenţional, o amendă de 3000 de lei. O amendă de două ori mai mare, de şase mii de lei, vor plăti ce care s-au eschivat să declare conflictul de intere, spune Ianina Spinei, de la Transparency International Moldova, organizaţie care are în vizor activitatea CNI şi promovează măsurile de combatere a corupţiei.
După părerea Ianinei Spinei, cazul miniştrilor care vor fi sancţionaţi trebuie să servească drept un precedent pentru ceilalţi funcţionari publici:
„În sfârşi a început să activeze comisia şi este absolut normal ca pentru nerespectarea cadrului legal, persoanele cu demnitate publică să fie trase la răspundere. În raportul Comisiei Naţionale de integritate pentru prima jumătate de an se precizează că au fost întocmite mai mult de 300 de procese contravenţionale pentru neprezentarea declaraţiilor. Deci, faptul că miniştrii, chiar şi miniştrii nu prezintă la timp declaraţia, ne spune despre aceea că aceste măsuri trebuie mai bine mediatizate, astfel încât să se formeze un reflex deja condiţionat, că funcţionarii trebuie să prezinte la timp declaraţiile.”
Ianina Spinei mai spune că deocamdată nu exista sancţiuni pentru luarea deciziilor în situaţii de conflict de interese şi nici pentru îmbogăţirea ilicită.
Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice, spune că anume cazurile în care funcţionarii ar avea averi dobândite prin utilizarea funcţiei de serviciu nu sunt încă în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate:
„Până acum nu am văzut nici un caz al unui judecător, barem, pedepsit cu o amendă pentru că are averi pe care nu ar putea să le justifice nicidecum din salariul său de judecător. În cazul unor miniştri care au rămas în funcţii, care şi-au continuat de fapt mandatul şi care au făcut declaraţii, nu văd o mare problemă dacă le-au făcut sau nu la început de mandat, mai ales că aici şi legislaţia este cam confuză. Nu avem cazuri grave, nu avem cazuri de judecători penalizaţi pentru averi dobândite ilegal sau prin fapte de corupţie, nu avem alţi demnitari care au încălcat legea mult mai grav.”
Deseori, jurnaliştii de investigaţie sunt cei care scot în prim plan nereguli depistate în declaraţiile de avere ale unor funcţionari publici sau magistraţi. De curând, după ce „Ziarul de Gardă” a scris despre averea lui Mihai Moldovanu, şeful direcţiei sănătate a primăriei Chişinău, CNI a iniţiat o procedura de control.
Ultimul caz în care CNI constata un conflict de intere se referea la fostul procuror general Valeriu Zubco, care urma să plătească o amenda de şase mii de lei, numai că decizia a fost contestata în instanţă şi plata amenzii a fost anulată.
